Imediat după 1990 bișnițarii, securiștii și activiștii de ieri sau angajații firmelor de comerț exterior - deci, cei care au avut „osânza" asigurată - au prins, din nou, gustul banilor, au devenit din comuniști, capitaliști! Și ceea ce era de așteptat s-a întâmplat: din rândul acestora - și, pe parcurs, din rândul urmașilor lor - au apărut miliardari care și-au burdușit conturile. La început, au „lucrat" cu milioanele, ulterior, cu miliardele. Și nu în lei, ci în euro sau dolari. Cum? Exploatând naivitatea și credulitatea gloatei momite, pe fondul inexistenței unui pachet de legi adecvat realităților economico-sociale în prefacere. Sigur, și pe fondul apariției unei clase politice avide de putere și, mai ales, de bani.
Or, ne întrebăm: nu era pentru toți acești „miliardari" nevoie de propteaua politică? Păi, era. Iar în punctul acesta ale reciprocităților de influențe și pretenții, brusc și dintr-o dată, s-a întâlnit politicianul și omul de afaceri. „Eu îți pun la dispoziție sumele pentru campania electorală, iar tu îmi așezi la picioare instituțiile statului", l-a îmbiat ultimul, obișnuit să negocieze orice. Și au bătut palma. Consensul s-a statornicit profitabil, de unde și slăbirea neîncetată a statului. Afacerea mergând ca unsă, felii întregi din avutul poporului au intrat „legal" în buzunarele noilor stăpâni. Scandalurile, câte au fost, n-au trecut spre publicul larg, fiind ascunse cu grijă în dosul ușilor capitonate.
…Așa au procedat, alternativ, în decursul anilor, și cei de la Putere, și cei din Opoziție. Așa se explică transformarea formațiunilor politice în adevărate societăți comerciale, rânduite să înfulece fonduri și bunuri din avuția națională. Să fi fost oare aceștia „ticăloșii" care au cumpărat voturi păcălindu-i pe pensionari că le pot dubla pensiile, de care vorbea, cândva, fostul președinte Băsescu? Acum, el însuși pensionar. Noi nu spunem. Să înțeleagă fiecare ce crede și ce vrea.
Fapt este un lucru. Lăcomia și trufia, ambele nemărginite și maligne, de care s-au contaminat oamenii de afaceri și politicienii autohtoni au distrus nu numai România, ci și ideea de democrație, de capitalism. D-aia nu sunt bani nici pentru pensii (dacă nu-i împrumutăm!), nici pentru măriri de salarii, nici pentru autostrăzi. Pentru nimic. Asta-i clar!
