La ediția din decembrie 2015 a manifestării culturale „Punți de lumină", dr. Nicolae Băciuț, scriitor, publicist, director al Direcției Județene pentru Cultură Mureș, își anunța intenția de a marca, la 1 iunie 2016, împlinirea unui veac și jumătate de când Eminescu a poposit la Târgu-Mureș, în drumul său spre Blaj - Mica Romă, de unde „a răsărit soarele românismului".
Gândul cel bun, dus - ardelenește - până la capăt, s-a împlinit, grație eforturilor inițiatorului, cărora li s-au alăturat o seamă de instituții, organizații culturale și personalități ale spațiului spiritual mureșean, nu suficiente, însă - ne permitem această remarcă - în raport cu valoarea de reper și simbol pe care trecerea poetului a dăltuit-o, irevocabil, în istoria orașului. Pe traseul Cernăuți - Blaj, parcurs de „drumețul Eminescu" la 16 ani, Târgu-Mureșul este, iată, prima și singura urbe transilvană ce nu îngăduie colb de uitare peste zbor lin de-aripă…
În… premiera de miercuri, 1 iunie, au fost alături - răspunzând inițiativei lui Nicolae Băciuț - ASTRA mureșeană, Liga Scriitorilor Mureș, Protopopiatul Ortodox Mureș, Direcția Poliția Locală a Municipiului Târgu-Mureș, intelectuali, oameni de cultură mureșeni.
Manifestările au debutat la clădirea fostului han „La calul alb", de pe strada Călărașilor, unde, lângă placa memorială ce marchează prezența lui Eminescu în acest imobil, a fost depusă o jerbă de flori, gest săvârșit de directorul executiv al Poliției Locale, Valentin Bretfelean. Detalii despre istoricul plăcii și eforturile de a păstra intactă - în vremuri nu o dată neprielnice - această dovadă a prezenței lui Eminescu la Târgu-Mureș (placa comemorativă a fost plasată pe fațada clădirii în 1936) - au fost oferite de actualul proprietar al clădirii, Constantin Bucur.
Manifestările evocatoare au continuat la Biserica de lemn din strada Mitropolit Andrei Șaguna, în prezența părintelui Olimpiu Zăhan, protopopul Târgu-Mureșului, gazdă a câtorva zeci de copii, veniți, însoțiți de dascăli, să asiste la o „lecție" mai aparte despre Eminescu, cel care, în urmă cu 150 de ani, a petrecut o noapte în clopotnița acestei biserici.
În colțul special amenajat pentru a marca prezența poetului, a depus o jerbă de flori primarul municipiului, dr. Dorin Florea, adresându-se auditoriului, mai ales copiilor, cu îndemnul de a-l citi, a-l reciti și a-l simți pe Eminescu, de a ști să onoreze simbolurile naționale, într-o vreme în care „răsfățul mediocrității scoate în evidență spectaculosul și senzaționalul ieftin, iar batjocorirea adevăratelor valori continuă nestingherită". Centrul Cultural „Mihai Eminescu", dar și toate spațiile de profil din oraș, reabilitate și modernizate de către Primărie - a precizat primarul - aparțin târgumureșenilor, asigurând climatul necesar desfășurării activităților culturale.
În cuvântul său, președintele ASTREI mureșene, Lazăr Lădariu, redactorul-șef al cotidianului „Cuvântul liber", i-a făcut pe cei prezenți să simtă, pentru o clipă, trecerea „Domnului Poeziei și al Limbii Românești", „cu luminosul lui chip de Hyperion, ca în urmă cu 150 de ani, la 1 iunie 1866, la cei 16 ani, pe meleagurile noastre mureșene, sfințite de talpa geniului tutelar, incontestabilă dovadă că, sub puterea strălucirii Luceafărului, spațiul și timpul în osmoză cosmogonică (…) iau chipul visătorului, murmurând: Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi, / Ochii mei nălțam visători la steaua / Singurătății".
Poezia Glossă, în interpretarea actorului Dan Rădulescu, a întregit atmosfera eminesciană din incinta străvechii biserici de lemn, atât de emoționant descrisă de Eminescu: „Clopotul cel dogit gemea bolnav în turn. Și toaca se izbea de turnul clopotniței". Acel clopot - preciza prof. Dimitrie Poptămaș, în intervenția sa - a fost predat, în 1940 (din motive lesne de imaginat), în custodia bisericii din localitatea Papiu Ilarian, urmând ca, la inițiativa directorului Direcției Județene de Cultură, dr. Nicolae Băciuț, autoritățile târgumureșene, cu sprijinul protopopiatului, să întreprindă demersurile necesare pentru restituirea lui către biserica din Târgu-Mureș.
În cadrul manifestării, a mai luat cuvântul prof. Traian Dușa, autor, alături de Grigore Ploeșteanu, al unei istorii a Bisericii de lemn din Târgu-Mureș, și cel care, în virtutea funcției deținute în 1966 - aceea de președinte al Comitetului Orășenesc de Cultură - a plasat, în 1966, primul bust al lui Eminescu, lângă zidul Cetății medievale. Poetul Răzvan Ducan a citit versuri din recentul său volum „Poporul de proști versus Eminescu" (Editura Vatra Veche 2016), dedicat în întregime Poetului Național, iar președintele Filialei Mureș a Ligii Scriitorilor Români, Mircea Dorin Istrate, a încheiat, în aceeași tonalitate lirică, „momentul Eminescu" de la Biserica de lemn, presărat cu pertinente și documentate intervenții, de moderatorul evenimentului, dr. Nicolae Băciuț, reconstituind, astfel, o parte dintr-un „drum inițiatic, făcut în deplină conștiință literară".
În finalul manifestării la statuia lui Mihai Eminescu, din fața Centrului Cultural care-i poartă numele, a fost depusă o jerbă de flori, iar joi, 2 iunie, un grup de scriitori mureșeni s-a deplasat pe urmele poetului, la Târnăveni și la Blaj, într-un „pelerinaj prin locurile pe unde a trecut Eminescu în perioada șederii sale în Mica Romă", preciza dr. Nicolae Băciuț.
