„CUGETĂRI FILOCALICE"

Distribuie pe:

„TREZVIA (liniştea inimii) este să-ţi supraveghezi des fantezia (imaginaţia), adică atacul din partea diavolului, pe care trebuie să-l împiedicăm să nu poată făuri gânduri mincinoase, pentru a le înfăţişa minţii spre amăgire mincinoasă. Un alt mod de a-ţi păstra trezvia inimii constă în avea pururea inima tăcând adânc şi liniştită de orice gând, şi să ne putem ruga mai uşor în felul acesta. Alt mod de păstrare a trezviei este de a chema cu smerenie neîncetat pe Domnul Iisus Hristos în ajutor. La fel este a avea în suflet neîncetat amintirea morţii.

Sfântul ISICHIE SINAITUL,

„FILOCALIA" vol. IV, pag. 43

***

„CEL CE NU ARE RUGĂCIUNE CURATĂ DE GÂNDURI, NU ARE ARMĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA DIAVOLULUI. Rugăciunea este aceea în care se lucrează necontenit în adâncurile sufletului, ca prin chemarea lui Iisus diavolul ce se luptă într-ascuns să fie biciuit şi învins. Suntem datori să avem o căutătură ageră şi încordată a minţii, ca să cunoaştem tot ce intră în ea şi, odată cunoscându-i, să zdrobim, prin împotrivire, capul şarpelui, a ispitei diavolului. Totodată, să strigăm cu suspin către Hristos, şi vom simţi ajutorul nevăzut dumnezeiesc şi vom vedea luminând departe curăţia şi dreptatea inimii".

Ibidem, pag. 46-47

***

„Precum cel ce ţine în mână o oglindă, dacă stă în mijlocul multora şi se priveşte în ea îşi vede faţa aşa cum este, dar vede şi pe a altora, care se pleacă spre aceeaşi oglindă, tot astfel cel ce se apleacă spre inima sa îşi vede starea sa în ea, dar vede şi feţele negre ale vrăjmaşilor diavoli ai spiritului. DAR MINTEA NU POATE SĂ BIRUIASCĂ NĂLUCIREA DRĂCEASCĂ NUMAI PRIN SINE. SĂ NU CUMVA SĂ ÎNDRĂZNEŞTI ACEASTA. Căci, fiind vicleni, se prefac că sunt învinşi, dar pe de altă parte o fac să cadă prin slava deşartă. PRIN CHEMAREA LUI IISUS HRISTOS ÎNSĂ, DIAVOLII NU RABDĂ SĂ STEA, ŞI SĂ TE ÎNŞELE NICI O CLIPĂ".

Ibidem, pag. 47

P.S. Să luăm aminte la cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „PRIVEGHEAŢI ŞI VĂ RUGAŢI, CĂCI NU ŞTIŢI NICI ZIUA, NICI CEASUL..." şi... „CERUL ŞI PĂMÂNTUL VOR TRECE, DAR CUVINTELE MELE NU VOR TRECE".

„COMORI FILOCALICE" vol. II

 

Lasă un comentariu