Sub acest generic, Asociaţia literară „Creneluri sighişorene" şi Direcţia pentru Cultură Mureş au organizat miercuri, 13 iulie 2016, de la ora 17, la sala de conferinţe a hotelului „Cavaler" din Sighişoara, o manifestare culturală care a cuprins în program lansarea Nr. 8 al revistei literare Creneluri sighişorene, lansarea cărţilor: Cămaşa de sare, de Mihaela Aionesei, Chiriaş într-o revoltă, de Răzvan Ducan şi un recital poetic susţinut de scriitorul Nicolae Băciuţ. Totul, asezonat cu muzică folk şi muzică populară.
În faţa a câtorva zeci de persoane din Sighişoara, Tg.-Mureş, Târnăveni, Târgu-Secuiesc etc., manifestarea a fost deschisă de sufletul mişcării „Crenelurilor sighişorene", poeta Gabriella Costescu, redactor-şef al revistei, care a mulţumit d-lui Petru Başa, proprietarul hotelului, pentru ospitalitatea găzduirii, menţionând că revista, „Creneluri Sighişorene", aflată, nu fără eforturi, în al IV-lea an de apariţie, a ajuns la un număr de 80 de pagini, format A4, şi că, practic, ea este „un jurnal de activităţi". Din perspectiva poetei care este a recitat poemele proprii „Eu" şi „Prietenul adevărat". Gabriella Costescu a fost, de altfel, cea care a moderat întreaga manifestare.
Folkistul Tică Lumânare, care în aceeaşi seară susţinea la Sighişoara un concert, a fost prezent şi s-a manifestat în mai multe runde cântând piesele: „Să-mi scrii", „Nicio carte", „Bătrân", „Nota la purtare", cântece, atât pe versuri proprii cât şi pe versuri de Adrian Păunescu.
În luarea sa de cuvânt, poeta Mihaela Aionesei a menţionat că a simţit energiile pozitive ale organizatorilor din Sighişoara, oraş pe care îl vizitează pentru prima dată, mulţumind Gabriellei Costescu şi lui Nicolae Băciuţ, cei „vinovaţi" de prezenţa sa în burgul de pe Târnava Mare. Din volumul ei, „Cămaşa de sare" a citit poeziile: „Scoate, Doamne, plugul greu", „Uneori", „Brambura", Rugă", „Cămaşa de s(o)are".
Ştefania Pârlea, o mare speranţă a muzicii populare româneşti, şi care - aşa cum spunea Gabriella Costescu - „a secerat toate premiile la concursurile din ţară, din anul acesta", a cântat, în mai multe reprize, din repertoriul propriu, dar şi din cel al Lucreţiei Cobanu.
Au mai recitat poezii proprii, şi nu numai, şi au luat cuvântul: Ana Munteanu Drăghici, Piroşka Hanea, Viorica Feierdan, Viorica Şutu, Sonia Hoişan, Alexandra Gămuţ.
Muzica folk a mai fost reprezentată de Traian Comşa, care a cântat singur „Ochiul ce priveşte-n noi", versuri de Nicolae Băciuţ, şi, în duet cu Anda Voican, „Imnul crenelurilor sighişorene" (versuri Anda Voican, muzica Traian Comşa), dar şi un cântec din repertoriul Mariei Tănase. Tot în duet folk au cântat Alex Grama şi Giulia Gămănuţ.
Subsemnatul, „chiriaş într-o revoltă", am vorbit despre poezia Mihaelei Aionesei, „plină de neprevăzut, proaspătă şi suculentă", recitând apoi din lirica proprie poemele: „Gând de 20 iulie!", „Eu ştiu unde eşti", „Semn de carte" şi „Eminescu, Păunescu", ca un mic florilegiu liric adus poetului genial Adrian Păunescu, care, la 20 iulie a.c., ar fi împlinit 73 de ani.
Foarte gustat şi aşteptat, de altfel, a fost cuvântul lui Nicolae Băciuţ, care a spus, printre altele: „Acţiunea de astăzi este un maraton cultural care îmi dă speranţe că putem deja vorbi de fenomenul «Creneluri sighişorene" şi asta într-o lume cu adversitate pentru cultură»; „Acest număr 8 este un vârf al prezenţei sale în publicistica judeţeană de sorginte culturală"; „E o atmosferă agreabilă. Îmi place sinceritatea şi firescul, care fac să ne simţim ca acasă"; „Suntem fraţi întru cultură şi vreau să vă felicit şi pe cei care participaţi din sală, pentru faptul de a da, toţi împreună, culturii ce-i a culturii" etc. A vorbit elogios de Ştefania Pârlea, (de talentul ei interpretativ în muzica populară românească, dar şi de susţinerea pe care aceasta o are în familia cu care formează o „echipă"), dar şi despre poeta Mihaela Aionesei, frustrată de întâlniri culturale româneşti, dat fiind faptul că locuieşte în Tg. Secuiesc. Într-un gest de confidenţialitate a menţionat (arătând) cartea Alfabetul unui alfabet, „cu un ciclu de poeme pentru fiecare literă", scrisă pentru prima sa nepoţică, aşa cum a scris şi cartea Jocuri încrucişate, pentru primul fiu, la „absolvirea"... grădiniţei. A recitat, de asemenea, din Romulus Vulpescu (poemele „Carte poştală" şi „În fiecare zi"), Magda Isanos „Murim.... ca mâine"), Spiridon Popescu („Doamne, dacă-mi eşti prieten"), dar şi poezia proprie „Grădinar în rai".
Seara s-a încheiat cu o repriză de autografe date de către poeţii care şi-au lansat cărţile, cu scrierea în Cartea de Onoare (Nicolae Băciuţ şi Răzvan Ducan) şi cu o repriză foto, în încercarea de a opri „clipa cea repede ce ni s-a dat".
