Părintele Rafail Noica povestea odată că, (Celălalt Noica, Editura Anastasia, Bucureşti, 2002, p. 30), în tinereţea sa, a fost surprins să observe că unii credincioşi ortodocşi sărută mâna preotului. Într-o zi a întrebat pe unul dintre ei care e justificarea unui asemenea gest. Interlocutorul, ortodox, i-a răspuns:
- Eu personal sărut mâna care-mi dă ceea ce nu pot avea fără preot.
Nedumerit, Părintele Rafail a întrebat din nou:
- Şi ce poate un om să-ţi dea, ceea ce tu, om fiind ca şi el, nu poţi să ai?
Răspunsul a venit blând:
-Prea Cinstitul Trup şi Sânge al Domnului şi Mântuitorului nostru.
Sfânta Euharistie (numită şi Sfânta Împărtăşanie sau Cuminecarea) este cea mai mare şi mai importantă Taină a Bisericii şi a lui Hristos. Dacă în cadrul celorlalte Sfinte Taine Biserica transmite credincioşilor harul sfinţitor, prin Taina Euharistiei ni se transmite Însuşi Trupul şi Sângele Domnului. Ea este centrul Sfintei Liturghii.
