Mureşeni la Universitatea Populară de Vară „Nicolae Iorga", Vălenii de Munte, judeţul Prahova (II)

Comunicările au fost fiecare în sine conferenţieri-şcoală pline de substanţă, de adevăruri ştiute şi mai puţin ştiute, conferenţiarii captivându-i pe cei aproximativ 200 de cursanţi, din fiecare zi. De aceea voi încerca să redau, separat, câteva idei ale fiecărui invitat să suţină comunicări, în speranţa că voi putea reda măcar câteva frânturi din bogăţia de date şi idei istorice, culturale şi politice, vehiculate.

Acad. Eugen Simion a prezentat comunicarea „150 de ani de la înfinţarea Academiei Române". Iată câteva idei ale acestuia: „Titu Maiorescu a început Dicţionarul Limbii Române. Pentru aceasta l-a invitat şi pe duşmanul său, Hasdeu... S-a oprit la litera D.... Puşcariu i-a dat direcţia modernă.... Am reuşit să publicăm 19 volume... Limba evoluează şi trebuie completat... Fondurile pentru cercetare sunt minime... Trebuie discutat şi cu cei de la Finanţe. Nu poate fi o ţară dezvoltată, modernă, fără cultură... După Revoluţie, Academia Română a dus la capăt proiectul Noica despre Eminescu şi am facsimilat cele 14.000 de pagini de manuscrise în 34 de cărţi... Am pornit în anul 2000. Ion Caramitru (ministru Culturii, pe atunci- n.m.) a înţeles despre ce e vorba... Practic s-a lucrat între 2004 şi 2009... Cine dispreţuieşte cultura dispreţuieşte ce e mai profund, spiritul naţiunii... Academia e paznicul spiritualităţii româneşti şi al spiritului de unitate... Tradiţionalismul lui Iorga trebuie rediscutat... De la început şi până acum, Academia Română numără 1500 de membri... Astăzi avem în facultăţi sub 2% fii de ţărani, ceea ce e grav... Academia Română este agresată actualmente de această ciupercărie de noi, aşa-zise, academii. Un mod de a strivi o academie, precum Academia Română, e chiar acesta... Academia e o instituţie românească, alături de biserică, fundamentală a acestei naţiuni. Ea trebuie susţinută... Academia Română a apărat ideea de la Roşia Montană, că nu trebuiesc distruse acele mărturii romane şi dacice... Academia trebuie să aibă cuvânt în apărarea limbii şi istoriei....".

Acad. Răzvan Theodorescu a ţinut prelegerea „Statalitatea românească - vechi monumente şi vechi dinastii". Cel care a fost timp de 4 ani ministru al Culturii, a spus, printre altele: „Pentru mine, Nicolae Iorga face parte din acea triadă pe umerii căreia stă naţia română: poetul Mihai Eminescu, istoricul Nicolae Iorga, dramaturgul I. L. Caragiale... Voi vorbi despre statalitatea românească reflectată în necropole voievodale... Latinitatea şi statalitatea sunt doi piloni ai noştri... Dinastia monarhică nu începe cu Hohenzollern, deşi ei sunt cei care au adus disciplină, echilibru. Se poate vorbi de dinastii româneşti din secolul XIV... Era tradiţia „osului domnesc" sau a „sângelui domnesc", pentru femei... În secolul al XIV-lea, voievozii se îngropau în mijlocul bisericii. Descoperiri pe bază de ADN şi antropologie au clarificat unele lucruri... Mircea cel Bătrân nu se mai îngroapă în „mediul ecclesia", ci îşi creează propria necropolă... În pronaosul de la Cozia, se îngroapă Mircea cel Bătrân, sub o lespede ciudată. Mormântul a fost distrus de trupele germane, în 1917, iar sub grija lui Iorga s-a pus o placă nouă.... Orice român trebuie să ajungă la Dealu, unde este o necropolă excepţională. Capul lui Mihai Viteazul, adus de la Câmpia Turzii de către boierul Turturea, din Glina, se găseşte aici... De asemenea, e de vizitat necropola de la Curtea de Argeş... Am numărat 6 necropole importante în Ţara Românească şi 6 necropole importante în Moldova, între acestea din urmă: Suceviţa, Rădăuţi, Putna, Trei Ierarhi, Cetăţuia, Iaşi - Sf. Spiridon... Muntenii îşi duceau voievozii în pronaos, fiind o influenţă sârbă... În pofida tuturor spuselor, epoca fanariotă a fost una de înaltă cultură, repusă de Iorga în drepturi... Statalitatea noastră e marea noastră realitate. Dacă s-a întâmplat ceva bun este că ne-am păstrat statul. Cu şi fără compromisuri. Suntem nişte admirabili negociatori... Statalitatea a fost ciuntită. Ea va fi desăvârşită când România şi Moldova de peste Prut vor fi împreună. România, de la Tisa la Nistru, poate fi o realitate, când statalitatea noastră ar fi aproape deplină".

Tot dl acad. Răzvan Theodorescu a ţinut şi prelegerea „Tranzacţia mentalului românesc". Şi de la aceasta, câteva idei: „Actual-mente, România nu are niciun om politic... Există însă şi dinastii de politicieni. Dinastia care a întemeiat Partidul Liberal a fost cea a Brătienilor: (cei mai importanţi)... I.C. Brătianu, fiul său - Ioan I.C.Brătianu şi fiul acestuia, Gheorghe Brătianu, acesta din urmă medievist de talie europeană, mort la Sighet... De la 1848 şi până la venirea comuniştilor în 1948, brătienii a fost implicaţi în mod diferit în istoria ţării... În anul 1918, România şi Serbia erau considerate la Paris „state cu interese mărginite"... Aş institui votul censitar, nu pe bază de avere, ci pe bază de studii... Statalitatea şi unitatea naţională sunt lucruri care nu pot fi negociate... Sunt partizanul periodicizării la sânge a perioadei totalitare... Trebuie lucrat între tranzacţie şi intransigenţă. Noi, istoricii, trebuie să lucrăm cu penseta în acest domeniu....Din păcate, suntem într-o stare de adormire totală... Am adresat de curând o scrisoare noului primar general al Capitalei, pentru ca statuia lui Ferdinand, întregitorul, să fie mai vizibilă şi să fie mutată în Piaţa Victoriei, unde a fost statuia Soldatului sovietic, pentru a marca cei 100 de ani de unitate....".

Lasă un comentariu