În timp ce statele membre OECD au dirijat în 2020 spre Educație, în medie, 5,1% din PIB, România a alocat acestui domeniu doar 2,7%, conform Raportului Education at a Glance 2023, în care țara noastră este inclusă pentru prima data, în calitate de țară în curs de aderare.
În pofida importanței pe care o are în societatea modernă deținerea unei diplome de absolvire a liceului, măcar, procentul tinerilor români care nu au finalizat învățământul secundar superior este de 22%, comparativ cu 14%, media OECD, arată raportul.
Absolvenții de învățământ superior, la jumătate din media OECD
La nivelul OCDE, studiile terțiare sunt la fel de obișnuite ca și cele secundar superioare sau postsecundare non-terțiare în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 64 de ani (40%).
În România, doar 20% din persoanele din această categorie de vârstă, adică jumătate din media Organizației, au ca ultimă formă de studiu absolvită învățământul superior, la mare distanță de procentul celor care au finalizat liceul sau cursuri post-secundare non-terțiare (57%), mai precizează raportul.
De asemenea, în România se înregistrează o participare foarte redusă la învățământul preșcolar _ 15% din copiii de 2 ani sunt înscriși în învățământul timpuriu, procentul crescând la 64% la vârsta de 3 ani, 78% la vârsta de 4 ani și 85% la vârsta de 5 ani.
Comparativ, mediile OECD sunt de 73% pentru copiii de 3 ani și 88% pentru cei de 4 ani.
România, cea mai mică sumă cheltuită pe elev
Cheltuielile cumulate pentru fiecare elev cu vârsta cuprinsă între 6 și 15 ani se ridică la un total mediu de aproximativ 112.000 de dolari, în țările OCDE.
Suma variază considerabil între țările membre și cele candidate: Austria, Danemarca, Islanda, Luxemburg și Norvegia cheltuiesc peste 150.000 dolari per elev, în timp ce totalul este sub 50.000 dolari în Columbia, România și Turcia.
