Reuniunea culturală „Academia Română - 150 de ani" de vineri, 26 august 2016, a adunat la Sărmașu, de la vlădică la opincă toată suflarea Ardealului și nu numai, la activitățile desfășurate în cadrul „Zilelor Sărmășene". Eveniment organizat de Primăria Orașului Sărmașu, Direcția Județeană pentru cultură Mureș și Biblioteca orășenească „Liviu Rusu" condusă, cu mare devotament, de directoarea Dinuca Burian.
De la Sighișoara, au participat și membrii Asociației Literare „Creneluri Sighișorene": subsemnata, Sonia Hoisan, Dudaș Dănuț și directoarea Bibliotecii din Albești, Anca Ciotloș.
Am fost primiți în bibliotecă de doamna Dinuca Burian care ne-a prins la reverul hainelor tricolorul românesc. Pe mese erau așezate bucate tradiționale în așteptarea invitaților. N-am putut să nu remarc, trecând prin parcul orașului, expoziția de artă plastică, cu lucrările copiilor înscriși în cadrul atelierului „Vara printre cărți", cât și expoziția cu lucrări de traforaj executate de Adrian Rațiu. Parcul era împânzit de corturi tradiționale decorate cu ștergare țesute, fețe de mese, laghițe cu perne și cuverturi, dar și mese încărcate cu bucate tradiționale, unde fiecare sat și-a etalat ce avea mai bun din gastronomie, expoziția de artă tradițională - „Lada de zestre a bunicii" și de artă culinară - „Bucătăria bunicii".
Momentul cel mai de preț pentru noi a fost la ora 14 la Casa Orășenească de Cultură, unde a avut loc evocarea poeților George Coșbuc, Ion Agârbiceanu, Liviu Rusu și Ioan Alexandru.
Deschiderea a făcut-o domnul Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Mureș (care ne-a recitat și un poem din volumul de versuri La taclale cu Dumnezeu, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2016), și a vorbit despre Ioan Alexandru.
Dl Băciuț a dat cuvântul academicianului Ionel Haiduc care, în cuvântarea domniei sale, a vorbit despre înființarea Academiei Române, organizare, componență și modul ei de funcționare, despre sistemul legislativ care prevedea funcționarea, numărul membrilor ei, proprietățile, sedii de funcționare, care în multe situații nu erau respectate și nu se respectă nici în ziua de azi. Turbulențele prin care a trecut Academia în nenumărate rânduri, despre alte foruri care îi substituiau activitatea. Se întâmpinau probleme în modul de acordare a titlului de doctor în științe etc.
Domnul Lazăr Lădariu a făcut o evocare a scriitorului Ion Agârbiceanu, în care a prezentat laborioasa sa activitate literară. Scriitorul Ion Agârbiceanu a fost preot greco-catolic, la început într-un sat din Munții Apuseni, Bucium-Sașa, apoi paroh al Clujului și Canonic al Diecezei de Cluj-Gherla. A preluat crezul Școlii Ardelene și i-a dat viață, fapt ce se regăsește în omul, preotul și scriitorul care a fost.
Am fost impresionată de discursul domnului Lădariu, de consistența conținutului discursului și de înalta ținută profesională cu care s-a prezentat, frumoasă a fost și uimitoarea povestire despre clopotarul care a decedat în sâmbăta Paștilor, iar în credința ortodoxă nu se trag clopotele în această perioadă. Totuși, niște mielușei cu clopoței la gât, și-au făcut apariția chiar în timpul slujbei, așa clinchetul clopoțeilor a substituit dangătul clopotului care era tras mereu de clopotarul decedat.
Prof. universitar dr. Ilie Rad, din Cluj-Napoca, a considerat că domnul Lădariu a spus destul de mult despre Agârbiceanu, a apreciat calitatea evenimentului și auditoriul.
A luat cuvântul pr. conf. univ. dr. Ioan Mitrofan, din Blaj, care a făcut evocarea celui care a fost Timotei Cipariu (n. 21 februarie 1805, Pănade, plasa Hususău, comitatul Târnava-Mică - d. 3 septembrie 1887, Blaj), un erudit român transilvănean, revoluționar pașoptist, politician în Transilvania, cleric greco-catolic, membru fondator al Academiei Române, primul vicepreședinte, apoi președintele Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române", poliglot (cunoștea circa 15 limbi).
Liana Rusu Marta, fiica lui Liviu Rusu, a fost cea mai în măsură să-l prezinte în cuvinte elogioase pe regretatul tată Liviu Rusu. A prezentat biografia celui care a fost psiholog, estetician, cercetător și istoric literar, profesor universitar la Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea „Babeș Bolyai" din Cluj-Napoca. A adăugat că Liviu Rusu a fost membru titular al Academiei de Științe Sociale și Politice, membru în Asociația Inter-națională de Literatură Comparată și membru al Academiei din 2006.
A vorbit despre prietenia tatălui cu Lucian Blaga, despre întâlnirile acestora, despre frământările prin care au trecut, (fiind mereu urmăriți) și despre operele lor. A fost un tată bun și un bunic iubitor, a acceptat alegerea făcută de cele două fiice în carierele lor și se simte mândră că la Sărmașu se organizează evenimente pentru comemorarea lui.
În cea de-a doua parte a evenimentului, a avut loc o lansare de carte. Domnul Nicolae Băciuț a invitat-o pe Oana Bogdana Pop să-și prezinte cartea „Sănătate cu tratamente naturiste", carte scrisă în laboratorul facultății de Medicină pe care scriitoarea tocmai a absolvit-o.
Domnul Băciuț a punctat: „Parcurgând cartea Oanei Bogdana Pop, «Sănătate cu tratamente naturiste», mă văd nevoit să fac o reconsiderare a aserțiunii mele. Trebuie să accept că suntem deopotrivă ceea ce citim, dar și ceea ce mâncăm, pentru că sănătatea trupului fără sănătatea sufletului s-ar putea să nu facă nicio demarcație între regnul animal și cel vegetal."
Oana Bogdana Pop foarte feminină și cu înțelepciune a invitat auditoriul să citească în cartea sa, despre cum să ne păstrăm și trupul sănătos. A învățat mai întâi despre nevoia de hrană spirituală (a studiat flautul, pianul, a înregistrat muzică populară în interpretarea sa), apoi despre hrana trupului (a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Medicină, specializarea Nutriție și Dietetic, în cadrul UMF Târgu-Mureș), iar prin această carte ne dă rețeta pentru a ne imagina că există viață fără de moarte, ori măcar viață trăită în respect față de trup.
Prezenți la eveniment a fost domnul Virgil Oniță, președinte Asociația Culturală „Libris" Brașov, și soția Anca Oniță, dir. Gen „Libris" Brașov, care a prezentat cele două cărți ale scriitorului Doru Munteanu, „Secretul Crucii" (ed. „Libris" Brașov) și cartea „Viață de împrumut" (Editura Rao, București, 2016). A vorbit despre scriitorul originar din Râciu, care, în cuvântarea sa, ne-a destăinuit că a fost flatat de faptul că și-a putut lansa cartea la Sărmașu, și-a amintit din anii facultății de unii profesori care l-au îndrumat, cât și de Liviu Rusu pe care a avut onoarea să-l cunoască în timpul vieții.
A fost prezentă și jurnalista franceză de origine română, Iulia Badea-Guérittée (care ne-a arătat și recentul volum de succes, pe care l-a coordonat împrenă cu Alexandru Ojică, Dialogul religiilor în Europa unită.
Dl primar, ing. Ioan Mocean, și vicepreședintele Consiliului Județean, Alexandru Câmpean, au făcut aprecieri asupra momentului important cât și satisfacția că pot sta alături sărmășenilor în organizarea unor astfel evenimente de marcă la care personalități ale lumii culturale iau parte an de an la Sărmașu.
Sala a fost plină de invitați, de copii în straie populare, care, sub îndrumarea doamnei Dinuca Burian au susținut un recital poetic din creațiile scriitorilor evocați, cât și un concert la orgă: Pop Patricia, Boboș Vlad, Olivia Cenan, Roșca Bianca, Morariu Ioana, Becan Lorena.
Expoziția cu picturile elevilor, așezată în parcul central din Sărmașu, a fost realizată sub atenta îndrumare a profesorilor Cenan Olivia, Cataric Rodica, Mureșan Mariana, Rațiu Irina, Șugar Leonora, Claudia Vărzar, prof. Brândaș Corina.
Dinuca Burian a oferit invitaților o plachetă cu inscripția:
„Biblioteca Orășenească «LIVIU RUSU», Reuniunea Culturală 1866-2016, Academia Română - 150 de ani în serviciul Națiunii Române, «Zilele Sărmașului», 26 august 2016".
A menționat sponsorii acestei reuniuni: PFA Vărzar Claudia, Cătălina Filimon, OMNIA SRL, DIABUR Librăria Sărmașu.
Am mulțumit și eu pentru invitație, pentru faptul că am luat parte la un simpozion de o asemenea anvergură, am fost impresionată de înălțătoarea modestie a invitaților și am ținut neapărat să spun că de când am cunoscut-o pe Dinuca Burian îmi tot propun să-mi cumpăr o pălărie să mi-o scot în fața ei. Cineva din sală a și venit cu una. Momentul a fost amuzant.
Felicitări unei doamne a culturii românești - Dinuca Burian, care, susținută de Nicolae Băciuț, are grijă să ne bucurăm cu toții de minunate momente de înaltă ținută culturală.
