85 de ani de la Congresul Învățătorilor 1931-2016

AGIRO - Târgu-Mureș, în colaborare cu Biblioteca Județeană Mureș și cu sprijinul Consiliului Județean Mureș, a organizat luni, 5 decembrie 2016, la Biblioteca Județeană Mureș, Sala documentară, simpozionul cu tema 85 de ani de la Congresul Învățătorilor 1931-2016.

După intonarea „Imnului învățătorului", care datează de peste 100 de ani, Monica Avram, directorul Bibliotecii Județene Mureș, în cuvântul de deschidere, a mulțumit invitaților și participanților pentru interesul manifestat de a fi prezenți la acest simpozion.

Poetul și publicistul Lazăr Lădariu, președintele ASTREI mureșene, prin cuvântarea sa a adus un omagiu învățătorimii române, spunând următoarele:

,,Asemenea unui „zvon de clopot" al întoarcerii în timp, din trecutul amintirilor, din nou ne aducem aminte de ei. De ei, dascălii noștri, acei „moșnegi albiți de zile negre" - cum scria Octavian Goga în poezia „Apostolul". Ne amintim de ei, cei din acel început al vremurilor, cei care au fost bunii învățători-părinți ai noștri, prin sfaturile lor arătându-ne binele. Ei ne-au luminat viitorul, prin dorul de carte, de învățătură. Ei au fost cei care ne-au purtat mâna scrisului și ne-au învățat alfabetul dintru început."

Învățătoarea Natalia Stoica a vorbit despre Congresul învățătorimii române din 1931, arătând că ,,În anul 1931, la 25-26 octombrie, a avut loc Congresul general al învățătorimii române la București, unde au participat câteva mii, în numele celor 40 de mii de învățători din țară, salutați de primul ministru Nicolae Iorga. În aceeași perioadă a avut loc, la Cluj, și Congresul învățătorimii din Ardeal.

Fiind o situație dificilă, economică, socială și politică din cauza crizei care bântuia cu furie în toată lumea, după incidentele de la București din vara aceluiași an, când învățătorii chemați la București pentru repartiții au fost alungați și bătuți de jandarmi, exista o îngrijorare justificată față de atmosfera în care se vor desfășura lucrările acestui Congres și teama că ar putea degenera în acte de violență.

Într-un articol intitulat ,,Ce nu trebuie să uite învățătorii", redactorul „Gazetei Mureșului", din 27 octombrie, scria:

,,Cu o vie atenție, dar și cu o mare îngrijorare, întrucât, date fiind condițiile grele, umilitoare chiar, în care este nevoită să trăiască azi învățătorimea, mărturisesc că mă temeam ca nu cumva nemulțumirea adâncă, ce mocnea în suflete, să nu le fi revărsat în acte care să aducă vreun folos dreptei cauze învățătorești, ar fi știrbit simțitor prestigiul acestei nobile bresle! "

Redactorul continuă: ,,De aceea, ca o piatră grea, parcă, mi s-a ridicat de pe suflet, când am văzut marile probleme ce s-au pus în discuție și în ce atmosferă înaltă și demnă au fost dezbătute". Apoi sunt enumerate câteva din problemele care s-au dezbătut la Congres: salarizarea învățătorilor, proiectul de lege privind trecerea școlilor sătești de la stat în administrarea localităților, a comunelor, a județelor.

Impresionantă și semnificativă este opinia gazetarului:,,Chestia salarizării, salarizare atât de mică și de nedreaptă față de munca intensă pe care o prestează zi cu zi învățătorii în noaptea umilelor noastre sate și față de uriașa operă de luminare a poporului pe care ei o săvârșesc cu atâta inimă, această chestiune vitală pentru ei a rămas în umbră, față de o altă mai însemnată, mai gravă, și care atinge însăși temelia de până acum a școalei românești: chestiunea trecerii școalelor sătești, de la stat, pe seama comunelor și a județelor."

Ziaristul apreciază că atitudinea învățătorimii care s-a ridicat ,,ca un zid pentru apărarea școlii românești, amenințată în rosturile ei, merită stima și respectul tuturor". În acel moment speranța învățătorimii, dar și a redactorului care făcea și el parte din breasla profesorilor era în dragostea de neam și țară a primului ministru, în mintea sa luminată care trebuie să fie sensibilă la ,,zbuciumul" învățătorimii române.

Un gând transmite redactorul, învățătorilor: ,,Până când lucrurile vor fi lămurite și definitiv orânduite, învățătorimea nu trebuie să-și uite un moment chemarea ei înaltă, rostul ei bine definit în statul acesta cu atâta trudă și jertfă închegat. Ea trebuie să stea cu aceeași conștiinciozitate, cu același entuziasm de totdeauna la postul ei de onoare și jertfă."

Noi, astăzi, putem confirma că dascălii și-au făcut datoria în toate împrejurările.

În aceeași pagină și în alte articole se referă la: ,,Salarizarea dăscălimii", la ,,A cui să fie școala primară", la ,,Atelierele școlare" sau ,,Câteva stări de fapt din județul nostru în legătură cu proiectata lege școlară", concluzia fiind că ,,școala primară trebuie să rămână așa cum a fost și până acum, pe seama statului".

Am spicuit doar câteva opinii despre acest Congres, deoarece ziarele vremii au apărut de două ori pe săptămână, unele săptămânal, multe numere lipsesc, astfel, avem date sporadice și puține. Am dorit, totuși, să punctăm acest moment, cu atât mai mult, cu cât A.S.G.R. își desfășoară activitatea, întrunind-se, anual, și continuând unele din cele mai importante activități ale învățătorimii.

Întorcându-ne la perioada interbelică, am dori să afirmăm că de-a lungul vremii învățătorimea s-a înrolat cu tenacitate în lupta pentru unire, slujitorii școlilor românești au făcut din școală tribune de luptă pentru afirmarea națională. Numai din județul Mureș au fost aleși 10 învățători la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia: Ioan Suciu, din Căcuciu, Ioan Fleșeriu, din Sântana de Mureș, David Ioan Roman, din Voiniceni, Al. Simion, din Sângeorgiu de Mureș, Alexandru Nașcu, din Ceuașu de Câmpie, Ioan Iacob, din Milășel, Laurian Roman, din Maiorești, Dumitru Sava, din Ideciu de Jos-Deleni, Al. Damian, din Lunca, Romul Moldovan, din Orosia. Mulți învățători au fost aleși în Consiliile Naționale locale-Teodor Buțiu, din Urisiul de Sud, B.A. Boțian, din Dumbrăvioara, alții au organizat Gărzile Naționale, au controlat situația în comunele județului, au introdus ordinea, au participat, alături de preoți, în fruntea poporului la Alba-Iulia.

Îndată după Marea Unire, o mână de intelectuali au organizat, la Târgu-Mureș, învățământul: s-a înființat, în anul 1919, Liceul „Alexandru Papiu Ilarian", în anul 1920 Liceul Militar ,,Mihai Viteazul", în anul 1921 ,,Școala de Arte și Meserii", în anul 1922 ,,Școala Comercială", iar în anul 1923 ,,Școala Normală". S-au remarcat personalități de prestigiu: Nicolae Șulică, Ioan Bozdog, Vasile Al. George, Ioan Vancea, G. Ciortea, Aurel Filimon, Traian Popa, Ioan Chinezu și alții.

Au apărut ziare și reviste românești la Târgu-Mureș, Sighișoara, Reghin, Târnăveni. „Mureșul", „Glasul Mureșului", „Orașul", „Târnava", „Credința", „Glasul Călimanilor", s-au înființat reviste școlare, dar și reviste ale învățătorimii române.

Încă de pe băncile școlilor târgumureșene s-au remarcat mulți tineri. Îi amintim pe Traian Marcu, Septimiu Bucur, Nicolae Albu, Vasile Netea, Alex Șara, Maximilian Costin și alții.

Cea mai importantă revistă a învățătorimii mureșene a fost Progres și Cultură. Ea apare cu sprijinul oficialităților școlare și dorea să devină ,,Vatra comună a dascălilor", un puternic și respectat reflector de lumină și perfecționare profesională, o opera de progres și cultură dăscălească. În revistă au semnat scriitori, pedagogi, învățători, autorități școlare.

Conducerea revistei i-a revenit învățătorului Ion Butnariu din Petelea. În paginile revistei și-au regăsit locul toate problemele culturii: sociologie, pedagogie, demografie, etnografie, folclor, predominante fiind materialele pedagogice. Dintre cei care au semnat în revistă îi amintim pe: Nicolae Albu, Alexandru Șara, Corneliu Albu, Gheorghe Dragoș, Vasile Netea, Alexandru Ceușianu, Gherghinescu Vania, Dumitru Mărtinaș, Grigore Popa, Ștefan Baciu, Mircea Streinu. A fost o revistă excelentă, un exemplu chiar și pentru învățătorimea din zilele noastre.

Dimitrie Poptămaș, profesor, a vorbit despre Vasile Netea ca exponent al învățământului mureșean, făcând o incursiune sumară în istoria învățământului. A subliniat contribuțiile învățătorului Vasile Pop, subliniind rolul cărturarului iluminist al „Școlii Ardelene", Gheorghe Șincai, la dezvoltarea învățământului românesc, precum și importanța actului istoric de la 1918, în urma căruia a urmat o perioadă accelerată de înființare a școlilor românești în Transilvania.

Învățătoarea Băcilă Petruța Daniela a prezentat portretul învățătorului Gheorghe Maior. A remarcat rolul important pe care l-au avut preoții și dascălii în menținerea identității poporului român.

Progres și Cultură, revista Asociației mureșene a învățătorilor români, a fost prezentată de către istoricul Vasile Dobrescu. Această revistă a avut un merit deosebit în coagularea învățământului din județul Mureș, devenind, în cei patru ani, o tribună a învățământului din județ.

Manifestarea culturală, desfășurată într-o atmosferă de sărbătoare, evocându-se contribuția intelectualilor români ai vremii, la Marea Unire, a fost cuprinsă și de spiritul Sfintelor sărbători ale Crăciunului și Anului Nou. Cei prezenți au colindat în cinstea Nașterii Mântuitorului.

Lasă un comentariu