„Dobânzile extrem de mici și veniturile reduse sunt două mari motive pentru care majoritatea românilor nu țin bani în bancă sau țin sume nesemnificative. Așa se explică de ce peste 60,5% din totalul deponenților dețin doar 0,7% din valoarea depozitelor, în timp ce 136 de români au în bănci o sumă de 3,5 miliarde de lei", se arată în revista Capital.
Da, 136 de persoane bogate au în depozitele din bănci o sumă de 3,5 miliarde de lei, în medie aproape 26 de milioane de lei pe depozit, în timp ce 8,3 milioane de oameni au în depozitele din bănci cu puțin peste 955 de milioane de lei, cu o medie de 115 lei pe depozit, statistică prezentată de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României.
Concluzia prezentată de Florin Georgescu evidențiază clar prăpastia dintre bogații și săracii României, dintre persoanele cu venituri de sute de milioane de lei și chiar miliarde de lei și cele cu venituri mici și medii, al căror număr este mult mai mare decât în țările Europei. „Potrivit oficialului BNR, 40,1% dintre deponenți dețin numai 0,06% din valoarea depozitelor, cu un depozit mediu de 21 lei, iar alți 20,4% dintre deponenți dețin numai 0,6% din valoarea depozitelor la bănci cu un depozit mediu de 409 lei. Astfel, 6,1 milioane de persoane dețin depozite de 921 de milioane de lei", conform datelor de la Fondul de Garantare pentru luna octombrie a.c.
„Doar băncile noi și foarte mici, cum ar fi TBI Bank sau Idea Bank, mai oferă dobânzi la depozite care să permită obținerea unui minim câștig la scadență. Banca bulgărească TBI oferă un randament de trei ori mai mare decât nume mari cum ar fi Raiffeisen sau BCR și de peste două ori mai mari decât BRD sau CEC Bank. Concret, dobânda pentru un depozit pe șase luni la TBI Bank este de 2,5% pe an. La 1.000 de lei depuși, după jumătate de an se obține un profit de 10,5 lei, în cel mai bun caz, adică depozitul la TBI Bank.
La Idea Bank se obține un plus de 7,56 lei, iar la Marfin Bank unul de doar 6,72 lei, la un depozit de 1.000 de lei. În cazul în care optați pentru retragerea banilor înainte de scadență, profitul este diminuat de comisionul de 0,5% din suma retrasă.
În cazul majorității băncilor mari, considerate mai sigure, dobânzile sunt derizorii. Prin investirea sumelor depuse în depozite de către clienți, băncile obțin profituri de sute de milioane de euro anual, profit care ajunge la băncile mame din străinătate. Raiffeisen și BCR oferă un randament de doar 0,75% pe an pentru depozitul la șase luni. Dintre primele zece bănci, doar Alpha Bank vine cu o ofertă comparabilă cu cea a instituțiilor de credit mici, care au nevoie de finanțare. Alpha oferă o dobândă de 1,5% pe an. În cazul Raiffeisen, la 1.000 de lei depuși, veți câștiga, după șase luni, 3,15 lei. Câștigul este însă doar teoretic, încât comisionul de retragere perceput de bancă, indiferent dacă depozitul se află la scadență sau nu, este de minimum 5 lei, ceea ce înseamnă o pierdere efectivă de aproximativ 2 lei. Dacă depozitul ar fi fost de 10.000 de lei, pierderea efectivă ar fi ajuns la circa 20 de lei, întrucât comisionul de retragere este de 0,5% din suma depusă. În cazul BCR, dacă așteaptă până la scadență, clientul se va alege cu un profit de 3 lei", sursa revista Capital.
În concluzie, de unde să economisească românii când circa 4,5 milioane dintre ei se află la limita sărăciei? Salariul sau pensia primite lunar nu le ajung să-și achite facturile la utilități - gaz metan, energie electrică, apă-canal, telefon, cablu TV, impozitele și taxele, să-și cumpere medicamente, alimente, să-și întrețină copiii la școală etc. Astfel, nici nu e de mirare că 8,3 milioane de oameni au în bănci depozite doar de 115 lei, fiecare, în timp ce 136 persoane bogate au în bănci depozite de 3,5 miliarde de lei. Deci, cine are economisește, cine nu „postește"! Acest fapt evidențiază clar adâncirea prăpastiei dintre bogați și săraci, creșterea gradului de polarizare a societății românești prin dispariția, în continuu, a clasei de mijloc, care este motorul dezvoltării economiei în țările bogate din Europa, din lume, pe când la noi, prin legile impuse de Parlament și de guverne, e pe cale de dispariție.
