Frați români!
Sprijiniți referendumul național „Pământul, apa și pădurea, componente vitale ale siguranței naționale".
Resursele naturale ale României (dintre care pământul, apa și pădurea sunt fundamentale) trebuie să fie puse sub controlul exclusiv al poporului, al autorităților române.
Suntem un grup de cetățeni ai României și am hotărât să declanșăm o inițiativă legislativă în această direcție, conform Legii 189/1999.
Astfel, în data de 14 septembrie 2016, la Timișoara, am constituit împreună, în fața notarului public, Comitetul de inițiativă necesar unor astfel de acțiuni civice.
Suntem susținuți, deocamdată, de Asociația Mișcarea Focul Dacic, de Combinatul Agroindustrial Curtici și de Federația Națională Pro Agro, însă, cu certitudine, milioane de români se vor implica semnând pentru declașarea acestui proces legitim de apărare a bogățiilor noastre naturale.
Acest Referendum are ca obiectiv protejarea prin Constituție, în mod real, a pământurilor, apelor și pădurilor țării, în fapt, a resurselor ei naturale care, în acest moment, sunt într-un pericol real.
Drept pentru care considerăm inițiativa nostră ca fiind una cât se poate de legitimă, mai ales că atacul organizat asupra acestora aduce grave prejudicii siguranței naționale.
De ce spunem asta?
Pentru că încet și sigur, legal sau mai puțin legal, acestea au intrat sub stăpânirea străinilor într-un procent nepermis de mare, după cum vom vedea.
Mai mult, procesul de acaparare a lor de către persoanele fizice și juridice străine continuă într-un ritm alert, fenomenul în sine, așa cum am mai spus, punând într-un pericol real siguranța noastră națională.
Frați români!
În ceea ce privește acest domeniu atât de important pentru orice țară din lume, am fost mințiți constant și în mod cât se poate de perfid de către toți cei care au condus România din 1990 încoace. Am fost de fapt manipulați într-un mod absolut grosolan. Și iată de ce spunem asta…
Toate țările Uniunii Europene, beneficiind de conducători competenți și verticali, dar și de o legislație pe măsură, au știut să-și protejeze în mod eficient resursele naturale și economia națională.
Marea majoritate a celor care au avut puterea de decizie în România, după anul 1990, nu numai că nu au făcut asta, dar au permis abuzuri inacceptabile atât în domeniul resurselor naturale cât și în alte ramuri de esență ale economiei naționale, dintre care amintim doar două: agricultura și industria.
Acești oameni, prin mijlocirea celor din spatele lor, „băieții deștepți" ai României, au pus la mezat resursele naturale ale țării într-un mod absolut iresponsabil, prevalându-se, abuziv și perfid, de un principiu stabilit în Tratatul Uniunii Europene și desăvârșit prin dispozițiile Tratatului de la Maastricht.
Acest principiu face referire la libera circulație a capitalurilor, la libera circulație a mărfurilor, între țările membre, între țările membre și cele care nu sunt membre ale Uniunii.
Ei bine, tocmai aici s-a produs marea păcăleală națională! Iată și cum s-au desfășurat lucrurile.
De acest principiu, promovat într-adevăr în Tratatul de bază al Uniunii Europene, s-au folosit anumite persoane care, printr-o manipulare perfidă, ne-au indus tuturor ideea că nu avem ce face, asta este regula în Europa și dacă vrem integrare, atunci trebuie să o respectăm și să ne compatibilizăm legislația din domeniu, ținând cont de principiul amintit. Adică, punem în vânzare pământurile țării către străini conform principiului respectiv și al „reciprocității".
Însă, adevărul este cu totul și cu totul altul.
Capitalul, este definit în manualele de specialitate ca fiind o „avuție sub formă de bani, de mărfuri, de bunuri materiale în genere".
Prin urmare, „capital", public sau privat, nu poate fi socotit decât acela care face referire la o avuție sub formă de bani, mărfuri, bunuri materiale. Un capital care a fost obținut prin munca și strădania oamenilor.
Resursele naturale nu sunt însă un produs al muncii oamenilor.
Ele există în mod natural pe acest Pământ pentru a da o siguranță și stabilitate materială și spirituală întregii umanități și nu numai.
Așadar, în starea naturală, ele nu pot fi socotite a fi o marfă.
Devin marfă sau capital numai după ce sunt supuse unui proces tehnic de prelucrare, de procesare.
Prin urmare, nimeni nu ne poate obliga, de fapt, să ne comercializăm resursele naturale, nimeni nu ne poate obliga să le înstrăinăm, într-un fel sau altul, persoanelor fizice sau juridice străine pentru că ele nu pot intra nici la categoria „capital" și nici la cea de „marfă".
În ceea ce privește această gogorniță a „reciprocității" care, chipurile, s-ar regăsi în Tratatul semnat (apropo, a văzut cineva acest Tratat?) după negocieri (proaste și foarte proaste) cu UE, aspectul este ridicol, spre hilar, din cel puțin două motive:
1. Posibilitatea de a cumpăra terenuri din țări ca Germania, Franța, Suedia, Elveția etc., pentru un român, și nu numai, este aproape de zero. Cei interesați pot vedea asta foarte ușor studiind legislația din domeniu a țărilor amintite care restricționează extrem de dur condițiile de cumpărare. Mai mult, prețurile terenurilor agricole practicate sunt mult mai mari decât în țara noastră, variind între 30.000 și 50.000 euro/hectar.
2. Raportul între salariul mediu din România și salariul mediu din țările amintite este unul cam de șase-șapte ori mai mic.
Însă, chiar dacă nu ar fi așa, oricare ar fi adevărul în această direcție, noi, inițiatorii acestui referendum, nu suntem de acord ca bogățiile noastre naturale să mai fie exploatate în condițiile actuale, nu suntem de acord ca terenurile agricole și forestiere, apele și pădurile țării să mai intre în proprietatea persoanelor fizice sau juridice străine, să mai poată fi moștenite, concesionate sau închiriate de către acestea.
Dacă vom continua să ne înstrăinăm resursele naturale, suveranitatea și identitatea noastră națională vor fi grav afectate, vom deveni o colonie în toată regula, iar destinul generațiilor viitoare va fi compromis.
Nu putem accepta așa ceva! Sub nicio formă!
Noi vrem să trăim într-o țară a noastră și nu într-o colonie.
Identitatea și suveranitatea unei națiunii sunt principii care nu sunt negociabile în nicio situație. Orice națiune face asta, dispare pur și simplu.
Suntem absolut siguri că niciun român responsabil nu va accepta vreodată, cu bună știință, să-și piardă efectiv țara, să distrugă viitorul unor generații întregi.
Resursele naturale sunt vitale în asigurarea securității naționale și pentru asta nu mai putem accepta ca ele să fie considerate o marfă care poate fi comercializată după bunul plac al unor indivizi sau al unor organizații care, prin acțiunile lor de până acum, au arătat că nu au nicio legătură cu interesele legitime ale țării noastre.
În România, s-a vândut deja circa 40% din suprafața terenurilor agricole și vânzările continuă într-un ritm cel puțin îngrijorător.
În Europa, nicio țară nu a vândut mai mult de 3% din suprafața terenurilor sale.
Prin urmare, noi nu ne mai putem permite luarea unor măsuri restrictive. Este prea târziu acum pentru așa ceva.
Trebuie să conservăm imediat ceea ce ne-a mai rămas și acest lucru nu se poate realiza decât printr-o măsură radicală, dar absolut necesară în opinia noastră.
Această măsură este cuprinsă în proiectul de modificare al Constituției pe care noi îl propunem poporului nostru.
De asemenea, un alt pericol uriaș pentru România, pentru viața oamenilor și nu numai, îl reprezintă preconizata exploatare a gazelor de șist, acțiune nefastă pregătită cu încăpățânare, minuțios și tainic în subteranele grupurilor de interese din domeniu.
Acestea, cu complicitatea unor cozi de topor din România, vor să declanșeze această operațiune care, dacă nu va fi stopată, va avea urmări dezastruoase, catastrofale putem spune, pentru echilibrul ecosistemului românesc, pentru pământul românesc, pentru apele și pădurile noastre, pentru întreaga noastră agricultură.
În altă ordine de idei, ținem să precizăm următorul aspect. Unul care justifică, în plus, într-un mod cât se poate de clar, solicitarea noastră, atât în fața contestatarilor interni, cât și a celor externi.
Astfel, în Tratatul de bază, consolidat, al Uniunii Europene, la art.4 alineat (2) se spune:
„Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale, inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Aceasta respectă funcțiile esențiale ale statului și în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrității sale teritoriale, menținerea ordinii publice și apărarea securității naționale. În special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru".
România, datorită, în principal, proastei gestionări a resurselor naturale, încalcă grav acest articol în cel puțin două domenii de activitate ale securității naționale. Acestea sunt: domeniul alimentar și cel sanitar.
Adică, în acest moment, statul român, diriguitor al unei țări care, din punct de vedere al resurselor naturale, se află pe locul 5 în Europa, nu poate asigura, din resurse proprii, securitatea alimentară și sanitară a cetățenilor săi.
Ținând cont de numărul total al populației României, acest lucru ar fi perfect realizabil, dacă am deține controlul asupra resurselor noastre naturale și am gestiona acest domeniu cu mai multă competență.
Dacă ne referim numai la securitatea alimentară dovada certă a celor afirmate o avem în faptul cunoscut deja de toată lumea și anume că, în acest moment, importăm peste 75% din produsele alimentare, unele dintre acestea fiind de o calitate cel puțin discutabilă.
De ce importăm? Pentru că am permis să se întâmple ceea ce s-a întâmplat cu agricultura românească, cu terenurile agricole și cu industria procesoare de alimente.
Pentru că cineva a dorit să devenim o piață de desfacere și conducătorii noștri au acceptat asta cu seninătate.
Dacă ne referim la securitatea sanitară constatăm că în loc să ne folosim resursele naturale pentru a investi masiv în sistemul sanitar și pentru a asigura medicilor români salarii care să îi determine să rămână în țară, noi vindem aceste resure la prețuri derizorii sau le concesionăm acceptând redevențe mult mai mici decât media europeană.
Ce au făcut sau ce fac autoritățile române pentru a stopa aceste fenomene antinaționale? Nimic. Absolut nimic.
De ce nimeni nu sesizează aceste aspecte, care pun România într-o postură periculoasă și determină, în același timp, o încălcare evidentă a art. 4 alineat (2) al Tratatului Uniunii Europene?
De ce nicio forță politică din România, nicio Instituție abilitată a Statului nu s-a autosesizat în mod clar până acum în această direcție? Nu vi se pare ciudat acest aspect?
Pentru toate cele arătate, noi, membrii Comitetului de inițiativă, cerem referendum național pentru modificarea art. 44 alineat (2) pe care-l considerăm ca fiind unul profund antinațional. Acest articol spune:
„Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin legea organică, precum și prin moștenire legală".
Vrem ca el să fie modificat astfel:
„Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, pădurilor și a apelor, nu le pot arenda, concesiona, închiria. Prin excepție, cetățenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc, conform legii organice, pot concesiona, închiria, numai terenuri care au destinația construcții civile, comerciale, industriale."
Proiectul de revizuire și Expunerea de motive le puteți găsi pe site-ul oficial al referendumului www.renastereanatiunii.ro
Frați români!
Întrucât știm deja ce vor spune cei împotriva cărora ne îndreptăm frontal și necruțător prin acest proiect de modificare a Constituției, pentru că știm foarte bine cum vor încerca să vă manipuleze și să vă întoarcă împotriva noastră și a acestei acțiuni civice, precizăm cât se poate de clar:
Prin demersul nostru nu urmărim ieșirea României din Uniunea Europeană!
Nu facem jocul niciunei puteri străine!
Luptăm în mod exclusiv pentru România și nu vom înceta niciodată acestă luptă, atâta timp cât soarta țării este grav amenințată de interesele meschine ale unor oameni care nu sunt interesați decât de profit, iar pentru obținerea lui sunt în stare de orice.
Chiar și aceștia însă, sunt doar niște unelte ale celor care, din umbră, conduc destinele omenirii. Acestora din urmă le transmitem doar atât: NICIODATĂ!
Doamnelor și domnilor diriguitori interni și externi ai destinului României!
Vrem ca țara noastră să fie un partener puternic al tuturor statelor europene (și nu numai) și nu un vasal al acestora.
Cerem Referendum național pentru consultarea poporului nostru într-o problemă fundamentală, extrem de delicată în acest moment pentru orice stat din Europa și nu numai: stabilirea fără echivoc a dreptului de proprietate asupra pămânului românesc, a apelor și pădurilor, componente vitale ale siguranței naționale precum și a dreptului de administrare a acestora.
Vrem ca aceste bogății naturale ale țării, ca toate celelalte rusurse de altfel, să fie în proprietatea și administrarea exclusivă a Statului român și a cetățenilor români.
Acest Referendum va merge până la capăt și ne vom lupta pentru asta fără menajamente. Și asta, pentru că vrem să auzim vocea poporului nostru!
Dacă articolul 2 din Constituația României funcționează în țara noastră atunci, Parlamentul, Guvernul, și nu în ultimul rând, Curtea Constituțională, trebuie să țină cont de asta și să permită românilor să voteze dacă sunt, sau nu sunt de acord cu modificarea articolului 44 alineat (2) din aceeași Constituție, așa cum este prevăzut în proiectul nostru de revizuire.
Suveranitatea poporului este deasupra oricărei legi pământene, deasupra oricărui tratat intern sau internațional. Este un principiu care nu poate fi negociat, în nicio situație, într-un regim democratic. Și nu-l vom negocia!
Dumnezeu să binecuvânteze România!
Dumnezeu să binecuvânteze poporul ei!
