După ce președintele Klaus Iohannis a apărut (neanunțat) la ședința de Guvern de miercuri, 18 ianuarie 2017, cu intenția declarată de a nu permite adoptarea ordonațelor de urgență referitoare la grațierea și amnistia faptelor de corupție, Ministerul Justiției s-a văzut obligat să supună cele două proiecte dezbaterii publice, ceea ce a și făcut, pe site-ul oficial.
Astfel, până la 24 ianuarie 2017, cei interesați își pot transmite, în scris, propunerile, sugestiile și opiniile cu valoare de recomandare privind proiectele respective, fie pe adresa Ministerului Justiției (str. Apolodor nr.17, sector 5, București), fie pe fax, la nr. 037.204.1195, sau la adresa de e-mail dean@just.ro.
Pe (foarte) scurt, proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, supus dezbaterii publice, propune: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplinește un act sau îndeplinește un act contrar legii și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Fapta funcționarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește de la o lună la un an sau cu amendă. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Fapta conducătorului unui vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporaleori a sănătății uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
Nu constituie infracțiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substanțelor stupefiante, după producerea accidentului de circulație și până la sosirea poliției la fața locului, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.
Denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancțiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.
Proiectul ordonanței de urgență pentru grațierea unor pedepse prevede: „Se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani, inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanța de judecată.
Se grațiază în parte cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au în întreținere minori cu vârsta de până la 5 ani; cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, conform expertizei medico-legale emisă de instituțiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale.
Prevederile nu se aplică celor condamnați pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidivă și celor care sunt recidiviști prin condamnări anterioare. Grațierea este condiționată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate.
Nu beneficiază de aceste prevederi cei care au săvârșit următoarele: infracțiunile contra siguranței statului; infracțiunile de omor; vătămare corporală gravă; lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte; lipsirea de libertate în mod ilegal; violarea de domiciliu; violul; actul sexual cu un minor; agresiunea sexuală; corupția sexuală; incestul; furtul; tâlhăria; pirateria; înșelăciunea; ultrajul; tortura; represiunea nedreaptă; evadarea; înlesnirea evadării; părăsirea postului și prezența la serviciu în stare de ebrietate; neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă; nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive; falsificarea de monede sau de alte valori; falsificarea de valori străine; luarea de mită; darea de mită; traficul de influență; cumpărarea de influență; nerespectarea dispozițiilor privind importul de deșeuri și reziduuri; relele tratamente aplicate minorului; traficul de stupefiante; falsificarea de alimente sau alte produse; proxenetismul; constituirea unui grup infracțional organizat; racolarea minorilor în scopuri sexuale; sclavia; traficul de persoane și multe altele.
Ceea ce a stârnit opoziția Președinției, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Direcției Naționale Anticorupție și a societății civile sunt prevederile finale ale celor două ordonanțe: „Dispozițiile prezentelor ordonațe de urgență se aplică numai faptelor comise până la data de 18.01.2017, iar ordonanțele intră în vigoare la data de 18.02.2017", ceea ce nu a fost să fie, grație intervenției președintelui Klaus Iohannis și ieșirilor în stradă a oamenilor simpli, care nu mai acceptă protecția prin lege a corupților.
