Codul administrativ în dezbatere - Statutul funcționarului public abordat din perspectiva A.S.U.A.T.

Distribuie pe:

- Domnule Iulian Badea, cum vedeți, atât în calitate de secretar, dar și în cea de președinte a ASUAT Mureș, susținerea A.P.S.D.R., ca numirea și modificarea raporturilor de serviciu pentru secretarii de unități administrativ-teritoriale să fie făcută de către prefect, așa cum s-a întâmplat până în 2005, deci să nu mai fie direct în subordinea primarilor?

- Această chestiune legată de numire și subordonare a secretarilor u.a.t. a fost o preocupare a mea destul de veche și constantă pe care am abordat-o în diferite ocazii publice și nu numai atât, am și scris pe această temă. În contextul reformei administrative ce se preconizează și în acord cu strategiile aprobate relative la administrația publică și la funcția și funcționarul public în perioada 2015-2020, subiectul în sine pare a fi insignifiant în raport cu alte preconizate modificări ale Statutului funcționarilor publici și, mai nou, cu proiectul de Cod administrativ. Rămânând totuși la subiectul în discuție, evident că achiesez la propunerea colegilor prefecți, dar nu în orice condiții.

- La ce vă referiți?

- În primul rând, să fie respectate în continuare principiile care stau la baza funcției publice și scoaterea în totalitate a secretarului u.a.t. de sub orice influență politică. Dacă se dorește ca separația puterilor statului să constituie unul din pilonii de bază ai statului de drept, pricipiu constituțional de altfel, acest lucru trebuie să se vadă până jos, adică experiența îmi spune, ca acel principiu check and balance să se simtă în fiecare unitate administrativ-teritorială.

- La ora actuală, nu este așa?

- Actualmente, eu consider că este un dezechilibru conceptual prin modalitatea de numire a acestei importante funcții, adică cea de secretar u.a.t. Aminteam mai sus de condiții. Da, în momentul în care prefectul are statut de înalt funcționar public, chestiunea numirii de către prefect și subordonării secretarului este cât se poate de logică și legică. În cazul în care prefectul va fi titularul unei funcții de demnitate numite, având în conținutul acesteia o simbolistică politică, atunci trebuie să-i fie garantată secretarului stabilitatea în funcție, atribut care trebuie inserat fără echivoc în Codul administrativ. La ora actuală, secretarul este singurul funcționar public a cărui evaluare anuală se face de factorul politic (consiliul local și primar). Ar fi foarte multe lucruri de discutat pe această temă, dar mă opresc aici.

- V-ați consultat și cu secretarii de unități administrativ-teritoriale, în special cu cei care fac parte din Asociația pe care o conduceți?

- Eu încă de săptămâna trecută am intrat în posesia proiectului privind modificarea Legii 188/1999 privind Statutul funcționarului public. Citindu-l, m-au alertat mai multe lucruri, care m-au determinat să convoc marți, 14 martie a.c., Comitetul Director al Asociației Secretarilor Unităților Administrativ-Teritoriale din județul Mureș (ASUAT) și am discutat mai multe inadvertențe ale proiectului de lege pe care le-am sesizat până atunci. Dar, cea mai ,,dureroasă modificare" și care ne-a marcat a fost aceea a unei aberații conceptuale de a elimina din administrația publică, din structura acesteia a istoricei funcții de secretar u.a.t., dându-i-se alte denumiri, în funcție de tipul u.a.t.. Pe scurt, în proiect s-a prevăzut ca secretarului municipiului București și secretarului județului să i se spună director general, secretarului de municipiu și oraș să i se spună director, iar secretarului de comună să i se spună șef de serviciu. Vă spun sincer că nu am crezut că voi trăi ca o funcție publică care are un profund caracter istoric, cu o pronunțată conotație culturală, cu o importantă reverberație în spațiul public administrativ și cu un loc bine determinat și determinant în administrația publică locală, să dispară din vocabularul activ al cetățeanului. Chiar și în folclor, primarul și secretarul erau figuri emblematice menite să înfrumusețeze peisajul idilic al satului românesc și nu numai.

Ne întoarcem cu mai mult de 200 de ani în urmă și ajungem la așa-numitele directorate apărute în Franța după Revoluția din 1789.

Recent am avut o discuție pe tema proiectului de modificare al Statutului funcționarului public cu toți parlamentarii mureșeni. Am avut satisfacția să constat că absolut toți au achiesat la propunerea mea de a avea o întâlnire în Sala Mică a Palatului Administrativ, vineri, la ora 12,00. La această întâlnire vor participa toți membrii Comitetului Director ASUAT și am să-i invit și pe dl prefect și pe dl președinte al Consiliului Județean Mureș. Cu acea ocazie, Comitetul Director va înmâna parlamentarilor mureșeni propunerile asociației privitoare la statutul funcționarului public. Cât privește Codul administrativ, am avut în studiu un proiect, dar nu am nicio propunere de modificare, deoarece din punctul meu de vedere un act normativ care a luat naștere prin juxtapunerea unor acte normative aflate în vigoare la acea dată din domeniul administrației publice nu se poate numi COD, ci, cel mult un CODEX. Și de data aceasta, spun, cu părere de rău, că lipsa de comunicare între instituțiile statului este enorm de păguboasă. Noi nu vom ajunge să facem o reformă reală în administrație, dacă nu învățăm să comunicăm. Suntem puși în situația de a intra în posesia unor informații de o utilitate cardinală pentru administrația publică pe alte canale, și în niciun caz cele oficiale. Mulțumesc pe această cale tuturor organizațiilor sindicale reprezentative ale funcționarilor publici, care ne-au furnizat informații utile și prompte. Îmi exprim optimismul în demersul nostru și în sprijinul pe care ni-l vor acorda parlamentarii noștri mureșeni și nu numai. Ar fi păcat ca administrația noastră românească, cu o tradiție seculară, să fie poluată cu idei așa-zis reformatoare lansate de anumiți profani inteligenți care viețuiesc în unele structuri centrale și care, zic ei, ,,se ocupă de managementul funcției și funcționarului public."

Lasă un comentariu