„POPORUL ROMÂN s-a născut aici aşa, cum suntem şi azi pe pământul nostru; n-am venit de nicăieri; n-am venit peste nimeni; n-am fost altfel, nici nu ne-a creştinat altcineva, târziu, ca să ne facă să intrăm în rândul lumii civilizate a vremii. Nu ne-am făcut loc cu coatele nici în istorie, nici în geografie. N-am scos pe nimeni din casa lui, ca să intrăm noi, şi ne e martoră istoria că n-am mutat niciodată nicio piatră de hotar, mai departe decât am ştiut că este dreptul şi moştenirea noastră. Când a fost nevoie ne-am apărat, dar aceasta este cu totul altceva. SUFLETUL ROMÂNESC e paşnic şi vede în calitate de om a tuturor oamenilor din lume, semnul unei identităţi care le garantează valoarea distinctă şi unică în universul în care trăim. De aceea românul consideră drept cea mai mare virtute OMENIA".
Antonie Plămădeală (1926-2005), mitropolit al Ardealului, membru al Academiei Române, cărturar român
***
Expresia „cădere în jos" e tautologie, adică repetarea cuvântului. Nu este permisă în limbajul comun. Totuşi, ca licenţă poetică, Eminescu a folosit-o: „Cobori în jos„ luceafăr blând. Există însă şi alte expresii: „cobori în... sus" sau „urci în... jos", care par la prima vedere expresii absurde. Şi totuşi, din punct de vedere teologic, le găsim o oarecare explicaţie: „A cădea în sus" - Fiul risipitor era un om păcătos, care în căderea sa, gândind la Tatăl Ceresc, s-a întors, a cerut iertare şi a obţinut permisiunea spre urcuşul divin.
A căzut în... sus prin faptele lui rele şi apoi prin faptele bune. „A urca în... jos" - Cazul fariseului, care bătându-se cu pumnul în piept cine este el, deşi avea multe fapte bune făcute, a coborât fiindcă a judecat pe vameş. Deci, a urcat în... jos. Absurd, dar totuşi posibil.
***
„Cultivaţi sentimentul naţional şi religios în noile generaţii. Faceţi-I pe copii să preţuiască evenimentele mari ale istoriei noastre, mai mult decât pe ale altor popoare, convingeţi-i că strămoşii lor au fost nişte eroi, redeşteptaţi în inima lor aceeaşi aprinsă iubire de ţară şi Dumnezeu pe care ei trebuie să o aibă ca urmaşi ai celor mai mari eroi, siliţi-vă a-i convinge că ţara lor este cea mai bună şi neamul lor cel mai nobil, cel mai energic. Nu vă temeţi că veţi cădea în exces; oricât de departe veţi ajunge, cu atât va fi mai bine".
Spiru Haret (1851-1912), matematician, astronom şi pedagog de origine armenească, renumit pentru organizarea învăţământului românesc din funcţia de ministru al educaţiei, pe care a deţinut-o de trei ori.
P.S. „Lepădaţi de la voi toate păcatele voastre cu care aţi greşit şi vă faceţi o inimă nouă şi un duh nou. Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci mai degrabă să se întoarcă de la căile sale rele". (Iezechil 18, 31-32)
„1001 CUGETĂRI" vol. VII
