ROLUL FACTORILOR METEOROLOGICI ASUPRA SĂNĂTĂŢII

Încă din trecut s-a dezvoltat ideea că unele boli (reumatisme, dureri osteoarticulare, afecţiuni miocardo-vasculare etc.) se asociază cu schimbarea vremii. Sunt persoane capabile să relateze cu convingere despre schimbările de vreme ce urmează a se produce. În literatura de specialitate, problemele influenţei factorilor meteorologici asupra organismului uman nu sunt luate în considerare în măsura cuvenită şi există chiar publicaţii în care se menţionează intervenţia unor forţe extraterestre în producerea fenomenelor meteotrope.

Este stabilit că anumite boli şi simptome adesea apar sau se cumulează în anumite condiţii ale vremii, existând un aşa numit meteotropism. Au fost identificate legături dintre fenomenele patologice (evoluţia bolii, gravitatea şi morbiditatea) în condiţiile uneia sau alteia dintre zonele climatice şi succesiunii anotimpurilor. Totuşi, vremea şi componentele ei nu sunt factori etiologici direcţi (cauzali) ai bolii, ci joacă mai mult rolul unui moment favorizant sau declanşator al apariţiei şi manifestării procesului patologic. În acest context, nu are importanţă unul sau celălalt element meteorologic izolat, ci influenţa lor globală. Influenţa factorilor fizici asupra organismului este permanentă şi complexă. Ei acţionează combinat şi se condiţionează reciproc.

În mod deosebit, organismul este sensibil la variaţiile diurne ale vremii, variaţii orare sau chiar de mai scurtă durată. Aproximativ o treime din locuitorii zonelor cu climă temperată manifestă o sensibilitate faţă de vreme (meteosensibilitate), adică o labilitate în reacţii, o tulburare de adaptare; aceasta apare în special la bolnavii cu nevroze vegetative, la hipertensivi sau la cei cu insuficienţă coronariană (angină pectorală, sindrom intermediar, infarct miocardic). Totodată, apare adesea după gripă, după puseuri reumatice, boli pulmonare. Printre factorii complecşi, cu acţiune meteotropă, se numără fronturile atmosferice. Literatura de specialitate nu relevă opinii unanime în privinţa efectelor factorilor meteorologici asupra apariţiei situaţiilor de urgenţă cardiovasculare, deci nu este unanimă în privinţa efectelor factorilor meteorologici asupra urgenţelor cardiovasculare. Totuşi, există o legătură semnificativă între variaţia zilnică a temperaturii şi bolile cardiovasculare. Astfel, dacă această diferenţă a fost mai mică de 20 de grade Celsius timp de 5 zile, numărul mediu pe zi de urgenţe cardiovasculare a fost aproape dublu (statistica SMURD) faţă de zilele cu variaţii ale temperaturii sub 20 de grade Celsius. Printre afecţiunile cardiace de urgenţă se remarcă aritmiile cardiace (tulburări ale ritmului cardiac - tahicardii, manifestate fie prin creşterea frecvenţei bătăilor cardiace (tahiaritmii) fie prin scăderea frecvenţei sub numărul normal (brahicardia) sau prin succesiunea neregulată a bătăilor inimii (aritmii). În grupul aritmiilor sunt cuprinse şi tulburări de conducere, sau tahicardia paroxistică, atunci când alura cardiacă atinge valorile de 180-200 de bătăi ritmice / minut şi stări de pierdere de cunoştinţă, sau fibrilaţie, când ritmul este haotic. Menţionez că ritmul cardiac normal, fiziologic, este de 60 - 80 de bătăi pe minut. S-a mai constatat o corelaţie între numărul cazurilor cerebrovasculare (AVC - atac vascular cerebral - strokes) cu consecinţe serioase asupra fiziologiei creierului, sau AIT - atac ischemic tranzitoriu, care lasă sechele minore. În ce priveşte variaţia temperaturii medii faţă de ziua precedentă, când această variaţie termică a fost peste 2 grade C, numărul cazurilor de îmbolnăvire a fost de 1,5 ori mai mare. Se observă că în zilele cu scădere presională numărul cazurilor este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât în celelalte zile.

O categorie aparte o formează stările de distonie neurovegetativă şi arată o corelaţie semnificativă cu unii parametri meteorologici: temperatura minimă zilnică are influenţă evidentă asupra probabilităţii apariţiei acestor cazuri. În ce priveşte aparatul locomotor, frigul şi umiditatea exacerbează afecţiunile artritice, artrozice, prin dureri la nivelul articulaţiilor - care sunt dotate cu baroreceptori şi proprioceptori - precum şi datorită schimbării presiunii atmosferice. Dintre bolile gastrodigestive este de remarcat faptul că ulcerul gastroduodenal prezintă marea periodicitate, adică survin crize ulcerale, din varii motive, inclusiv factorii meteorologici sezonieri fiind implicaţi. Modificările meteorologice se exprimă printr-un disconfort digestiv, o tensiune dureroasă pasageră, în etajul abdominal superior. În sfera O.R.L. (otorinolaringologie), apar o serie de afecţiuni sau se exacerbează cazuri cronice de: sinuzite, rinosinuzite, amigdalite, angină (roşu în gât) şi afecţiuni ale laringelui (laringite) sau ale bronhiilor (bronşite). La fel, bolnavii astmatici resimt aceste modificări ale fronturilor atmosferice - presiune, umiditate - în declanşarea crizei de astm bronşic, constituind, uneori, o urgenţă medicală de insuficienţă respiratorie acută. Cicatricele postoperatorii (ţesut cheloid), timp de 1 - 2 ani de la actul chirurgical, sunt resimţite de bolnav la schimbarea vremii, printr-o tensiune dureroasă la nivelul plăgii. În sfera aparatului renal, în anotimpul rece şi umed, pot să apară glomerulonefrite a frigore. În privinţa bolilor psihice , în cazul unui bolnav depresiv, s-a constatat o corelare a recăderilor cu perioade înnorate premergătoare, majoritatea episoadelor depresive survenind după mai multe zile cu nebulozitate crescută, indiferent de anotimp. La indivizii cu distonii neurovegetative apar somnolenţa, apatia, lipsa unei activităţi intelectuale scontate.

Lasă un comentariu