După cum se poate vedea din simpla prezentare de până acum, a fost folosită o mare varietate de forme menite să atragă un număr cât mai mare de locuitori ai oraşului. Grupul mic de câţiva membri, în majoritate pensionari la început s-a extins treptat şi s-a micşorat apoi. Au rămas şi sunt şi în prezent circa 15 persoane care constituie nucleul activităţii. În jurul lor se adună de la o şedinţă la alta, când mai mulţi, când mai puţini. Am avut o prezenţă şi de peste 60 de persoane, dar niciodată mai puţin de zece.
Deşi ne vine foarte greu să selectăm cele mai reuşite activităţi desfăşurate dând nume, vom menţiona doar câteva care, la vremea respectivă, credem că au avut un ecou mai mare: Vasile Prihoi: Ion Agârbiceanu „Sfânt părinte al literaturii române"- film realizat de el; Vasile Dâmbean: Omagierea lui Remus Brustur din Lechinţa; Veturia Cormoş: Ani de liceu şi 150 de ani de la naşterea poetului George Coşbuc; Ovidiu Cormoş: Lumea de ieri - povestire autobiografică - 400 de ani de la moartea lui Shakespeare; Monica Pop: Alexandru Macedonski - poetul Nopţilor, poetul rozelor; Ciprian Istrate: Ciprian Porumbescu; Maria Cundiev: George Enescu; Cornelia Prihoi: revista pentru copii „Clopoţeii şcolii"; pr. Silviu Feier: Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul; Alec Teodor: Muzeul Astra Sibiu şi Grădina Botanică din Cluj; Simona Henteş: Omagierea lui Constantin Brâncuşi; pr. George Oargă: Constantin Brâncoveanu şi Pavel Dan; Gheorghe Andreica: Din memoria istorică a sălcudenilor; Alina Alecu: Femei celebre; Vasile Pogăcean: Din istoricul comunei Iclănzel; Radu Stăvaru: Vânătoarea şi natura.
Trebuie să subliniez, încă o dată, faptul că fiecare dintre cei menţionaţi, precum şi alţii nemenţionaţi au căutat să prezinte faptele pentru care s-au documentat într-o formă care a mers la inima ascultătorilor.
Fără îndoială că autorii cărţilor prezentate merită laude în plus pentru munca lor deosebită. Profesorii de istorie Gheorghe Andreica, Mihai Stavilă şi Lucia Stavilă au lăsat în scris urme însemnate despre istoria localităţilor lor.
Încă înainte de înfiinţarea Cercului nostru, părintele Oargă şi doamna Oargă au organizat o serie de excursii cu iernuţenii în ţară şi în afara ei. Ele au continuat, ajungându-se la un total de peste 60, cu care, pe drept cuvânt, se mândreşte doamna Maria Oargă. Cu membri ASTREI s-au organizat excursii pe urmele lui Liviu Rebreanu şi Coşbuc până la Maieru, pe urmele lui Goga, Cioran şi Noica, la Răşinari şi Păltiniş, în satul lui Badea Cărţan, la Cărţişoara, şi în Blajul atât de drag părintelui George Oargă.
Ne-am bucurat, în toată această perioadă, de sprijinul domnului primar Ioan Nicoară, al directorilor de şcoli Vasile Prihoi şi Horaţiu Moldovan, care ne-au asigurat necondiţionat spaţiul de desfăşurare, iar în prezent, din 2016 avem sprijinul total al doamnei bibliotecare Dana Gurghian. Tuturor le mulţumim.
Un cuvânt de mulţumire aducem şi domnilor şi doamnelor care au scris articole despre ce am făcut noi aici: Mircea Gheborean, Marius Nanu, Ovidiu Cormoş, Monica Pop, Simona Henteş, Maria Oargă, Cornelia Prihoi şi Sever Pop. Un cuvânt de mare mulţumire şi pentru asta, dar şi pentru prezenţa la activităţile noastre a domnilor şi doamnelor
Lazăr Lădariu, Mariana Cristescu, Nicolae Băciuţ, Valentin Marica, Dimitrie Poptămaş, Răzvan Ducan.
La 21 noiembrie 2006 am început activitatea cu următorul colectiv de conducere, „botezat" de dl colonel (r) Ioan Judea, din partea Despărţământului Judeţean Mureş al ASTREI: Simona Henteş - preşedinte, Vicu Maier şi Stavilă Mihai - vicepreşedinţi, George Oargă - secretar, Sever Pop - preşedinte de onoare. Din ianuarie 2016 la conducerea Cercului se află: Alina Alecu - preşedinte, Ovidiu Cormoş şi Gheorghe Andreca - vicepreşedinţi, Monica Pop - secretar, şi Sever Pop - preşedinte de onoare.
S-a muncit mult, s-a muncit puţin? Dumneavoastră sunteţi în măsură să apreciaţi. Noi suntem conştienţi că aici nu am putut cuprinde tot. Fără falsă modestie suntem convinşi însă că Cercul „Al. Macarie" al ASTREI Iernut a adus o bogată informaţie culturală şi ştiinţifică pentru toţi doritorii din Iernut şi a umplut inimile românilor participanţi cu alese trăiri patriotice.
Pentru viitor propunem următoarele:
1. Să rămână ultima joi a fiecărei luni, ora 17, la Biblioteca orăşeneasă, data desfăşurării şedinţelor (fără lunile iulie şi august). Nu se anunţă decât în cazul schimbării datei; 2. Şedinţele sunt deschise pentru toţi doritorii, membri şi nemembri; 3. Temele să fie alese de propunători, care vor prezenta un exemplar scris la maşină sau calculator secretarului Cercului, pentru realizarea colecţiei anuale; 4. La fiecare şedinţă se va anunţa şi tema următoare.
