Antologiile Festivalului „Ana Blandiana" - Nostalgii de/din... viitor

Dacă există „Proiecte de trecut" (Ana Blandiana, Proiecte de trecut, proză fantastică, Ed. Cartea Românească, 1982), atunci trebuie să acceptăm că e loc şi pentru „Nostalgii de/din... viitor". De ce nu ar fi această „Nostalgie a paradisului" tocmai o astfel de proiecţie? O proiecţie cuprinzătoare, care aşază ca temelie şi proza, şi eseul, şi critica, ca genuri distincte, dar configurând un acelaşi orizont al cunoaşterii.

Chiar dacă adolescenţa, prin excelenţă, este mai întâi una a poeziei, concurenţii acestei ediţii a Concursului de Creaţiei Literară „Ana Blandiana", Brăila, 4-6 mai 2017, se lasă seduşi şi de proză şi de critică şi de eseistică, fără discriminări şi fără ierarhii de gen.

Cea dintâi constatare a lecturii acestei antologii, în prima ei secţiune, proza, este apetitul narativ, plăcerea de a povesti, cu simplitate şi cu sinceritate, întâmplări şi fapte care vin din experienţe personale, dar care glisează adesea spre fantastic.

O altă constatare este maturitatea, nu doar din perspectivă literară, ci şi din dimensiunea gândirii.

Imperativul atitudinii este fără echivoc, aşa cum îl impune Alexandra Denisa Mihalache: „Când copilăria vorbeşte, trebuie s-o asculţi!" pentru că, spune aceeaşi „prozatoare", „Timpul trece, iar fiecare rând e scris cu durere, cu dor şi cu amintiri". Deviza e blandianiană: „Ce oră frumoasă".

Şi sunt lucruri demne de ascultat/citit aici!

Dacă „proza" e asumată, la nivel gimnazial, critica şi eseistica sunt apanajul liceenilor, ca o treaptă superioară a capacităţilor de a descoperi şi înţelege, interpreta lumea literară şi nu numai.

Dacă eseistica e pusă sub încă un semn blandian, „Nostalgia paradisului", ca perspectivă morală, critica e direcţionată comparativ: Emily Dickinson şi Ana Blandiana, într-o încercare a organizatorilor de a aduce, pe de o parte, un poet important din literatura universală în orizontul de întâlnire al unei vârste care e îndreptată prea puţin spre valorile recunoscute ale poeziei altor literaturi, iar, pe de altă parte, şi din preocuparea de a-i îndemna pe cei mai tineri cititori să cunoască opera Anei Blandiana în integralitatea şi în altitudinea sa.

Eseurile premiate exploatează sugestiile temei propuse concurenţilor, „Nostalgia paradisului", dar ele îşi iau libertatea unor digresiuni, alternând între tentaţia epicului şi digresiunea filosofică.

Şi în această secţiune se face dovada unei bune educaţii a gustului estetic şi a deschiderii spre teme ce exced cu mult vârstei concurenţilor.

„Criticii literari" citesc cu inteligenţă texte din cele două opere situate distinct şi ca timp al creaţiei, dar şi ca loc al acestuia, autoarele aparţinând unor secole diferite şi unor geografii îndepărtate una de alta.

Am sesizat în judecăţile de valoare şi în analizele particulare pe text mult rafinament interpretativ, intuiţii surprinzătoare, rigoare ştiinţifică.

Cu siguranţă, şi această secţiune este de una forţă a ediţiei a VI-a a Concursului de Creaţie Literară „Ana Blandiana", competiţie care a intrat în conştiinţa publică drept una dintre cele mai relevante întreceri literare la nivelul învăţământului românesc, care şi-a câştigat repede notorietate şi a intrat deja în tradiţie, beneficiind la fiecare ediţie de prezenţa memorabilă a poetei Ana Blandiana.

Trebuie remarcată şi integrarea prin cultură/ literatură a copiilor basarabeni, ca parte a uneia şi aceleiaşi limbi.

Lasă un comentariu