Văd parcă, în aburul trecutelor vremi, bărbații mei ardeleni, stâlpi de neam și țară, mari patrioți români, mereu cu țara în inima și sufletul lor cel vrednicit pentru semeni, ostenindu-se spre a le da măcar speranța că în trecerea timpului cel de neoprit, va veni odată și vremea lor. Și printre ei, la loc de frunte, îl văd trecându-se și mărețindu-se din veac în veac pe cel care, căutând cu ochii minții înspre moșii și strămoșii noștri, ia încolțit în țandăra unui gând curat idea de a scrie spre neuitare ,,ISTORIA DE ÎNCEPUT A ROMÂNILOR ÎN DACIA".
El, copilul de țăran din inima jertfelnicitului nostru Ardeal, s-a aplecat de mic asupra cărților și a sorbit din ele adevăr și înțelepciune, gândind că într-o zi va fi de folos neamului său cel așezat aici în cuibarul veșniciei, mereu furat, înrobit, înjosit, de mai toți cei din jur.
Acesta a fost marele și neuitatul PETRU MAIOR, omul despre care doamna conferențiar universitar dr. CORINA TEODOR ne-a vorbit miercuri, 21.06.2017, la ,,Casa Iancului" încântându-ne și mângâindu-ne sufletul nostru cel nemernicit acum cu toate relele și păcatele acestei mincinoase lumi. Menționăm că doamna prof. și-a intitulat pe drept cuvânt conferința ,,PETRU MAIOR, DE LA NUME LA RENUME", iar pe parcursul expunerii, extrem de documentate, ne-a argumentat acest fapt.
Aspectele știute în referire la tinerețea viitorului mare om de cultură: studii, pregătire profesională, locuri în care și-a desfășurat activitatea, au constituit începutul expunerii sale, interesante fiind mai apoi datele despre lucrările lui de căpetenie ,,ISTORIA DE ÎNCEPUT A ROMÂNILOR ÎN DACIA" și ,,ISTORIA BISERICEASCĂ", a modului în care ele au fost apreciate și percepute de oamenii de cultură ai vremii și mai apoi de ceilalți, mergându-se așa până în zilele noastre. Referiri la aceste două lucrări au făcut, cronologic: Nicolae Stoica din Hațeg, Ioan Budai Deleanu, Vasile Pop, Tudor Vladimirescu, Costache Negruzi, Petru Aron, luminații vremii sale, iar mai apoi în epoca romantismului: Alexandru Papiu Ilarian, Gheorhge Lazăr, Ion Heliade Rădulescu, M. Kogălniceanu, Simion Bărnuțiu, Timotei Cipariu etc. Ce oameni, ce nume, ce onoare pentru Petru Maior.
La 1921, când s-a sărbătorit centenarul nașterii sale, istoricul Nicolae Iorga a ținut un discurs la Academia Română numindu-l pe Petru Maior ,,Apostolul românilor", iar la Universitatea din Cluj, Sextin Pușcașiu, Alexandru Lapedatu și Ioan Lupaș vorbeau despre însemnătatea operei sale lăsată nouă ca neasemuită moștenire culturală.
Când Marinescu Iordache a editat la 1834 a doua ediție din ,,Istoria de început a românilor" acesta a găsit poate cea mai frumoasă formulă de apreciere la adresa lui Petru Maior numindu-l „TOIAGUL LUI MOISE", cel care a despicat marea de întuneric, lăsând să se vadă adevărul despre noi și faptele noastre.
Ca de obicei clipa de poezie a fost susținută de subsemnatul, amintind auditoriului că în 24.06.2017 este ,,Ziua iei românești", iar în data de 26.06.2017 este „Ziua Drapelului", motiv pentru care am recitat din creația proprie poezii la temă, alături de tânărul poet SILVIU RAȚIU.
A fost o seară de trăire și bucurie pentru noi gândindu-ne la oamenii pe care i-am avut și de tristețe că nația română nu mai e în stare să nască alții la fel. Păcat, mare păcat!
