Anual, singura cetate locuită din lume, cetatea Sighișoarei, devine scena unui festival medieval de poveste, care nu ar avea cum să țină mai puțin de trei zile, căci în toate basmele adevărate balurile nu se sfârșesc înainte de împlinirea celor trei cicluri complete ale soarelui. În acest an, în perioada 28-30 iulie, festivalul medieval a împlinit nu mai puțin de 25 de ediții închinate istoriei, tradițiilor și meșteșugurilor românilor transilvăneni.
Indiferent de legendele care au inspirat numele fiecărei ediții, anul acesta „Taina curierului secret", activitățile desfășurate în interiorul cetății și pe lângă zidurile sale, adună anual între trei mii și cinci mii de turiști din țară și din străinătate, fascinați cu toții de culoarea costumelor medievale și tradiționale, de sunetul tobelor, cântecul menestrelilor, zarva armelor încrucișate cu sete de cavaleri și nu în ultimul rând aroma mâncărurilor servite cu mare fast la fiecare colț de străduță îngustă. Începând din turnul cu ceas, punctul din care prinde mereu a se depăna istoria cetății Sighișoara, bastioanele și piețele sunt cuprinse de forfota celor care se molipsesc de dorința de a trăi de la câteva ore la câteva zile de basm în prezența personajelor care nu fac altceva decât să se poarte într-un firesc medieval încântător. Cavalerii care își încrucișează armele nu o fac într-un mod artistic pentru a aduna în jurul lor privitorii, ci o fac din plăcere, demonstrativ, cu toată setea și puterea necesare unui act de luptă reală, așa încât privitorul se poate cutremura văzând cum se încovoaie scuturile și ascultând zăngănitul spadelor, securilor sau buzduganelor. Domnițele dansează cu grație acele dansuri liniștite, care le pun în valoare nu numai rochiile, ci și gesturile cumpătate, vorbind despre un timp în care virtutea era la mare cinste. Meșterii se întrec în măiestrie și timpul pare să se oprească în locul în care lemnul prinde chipul lupului din steagul dacilor sau chipurile strămoșilor noștri, sticla modelează ascultătoare îngeri, pielea se înfășoară în podoabe multicolore, metalul prinde șerpuiri misterioase și totul, dar absolut totul curge simplu și senin, așa cum ar fi fost să fie în vremurile bune ale cetății Sighișoarei. Numai îngerașii din turnul cu ceas mai anunță trecerea orelor, așa cum o făceau pentru breslele meșteșugarilor din alte timpuri, îngerașul zilei ieșind din turn la ora șase dimineața, iar îngerașul nopții la ora șase seara, căci bătăile regulate ale ornicului nu le mai ascultă și nu le mai numără nimeni în aceste trei zile.
Jocurile sunt și ele la mare cinste la festivalul medieval și, dacă adulții le privesc cu un zâmbet nostalgic pe buze, copiii nu se dau în lături să le încerce. Trecând de la aruncatul potcoavelor, la trasul funiei, cursele în saci și călărit la trasul cu arcul și lupta cu săbiile fabricate din baloane, fiecare participant poate demonstra că în alte timpuri s-ar fi descurcat de minune în cetatea medievală. Nu lipsesc numerele de pantomimă, toboșarii care au mereu câte un anunț de făcut, anunț terminat cu faimosul „Am zis, am zis!" și mai ales personajul cel mai îndrăgit, Vlad Țepeș, care și-a dezvoltat odată cu festivalurile medievale o mare pasiune pentru fotografie, fiind preferatul turiștilor care stau la coadă pentru a se prinde-n chip cu Dracula. Lângă zidurile cetății, în exterior, civilizația își spune cuvântul, orașul Sighișoara îmbrăcând haine comerciale de o cu totul altă factură.
Este de apreciat că intrările în spațiile cu încărcătură istorică, de genul muzeelor și expozițiilor nu sunt taxate într-un mod care să sfideze orice buzunar. De pildă, în muzeul de istorie din turnul cu ceas un bilet pentru adulți costă 15 lei, în timp ce pentru copii el costă 3 lei, sau, intrarea în camera de tortură se poate face prin achiziționarea unui bilet de 5 lei. Similare sunt și prețurile la expozițiile organizate în cetate. Participanții la festival cei mai răbdători și puși la punct cu întregul program de festival se pot bucura de un recital de orgă în Biserica Evanghelică sau de un concert adevărat de muzică folk pe lângă celelalte concerte sau piese de teatru care au loc în fiecare piață a cetății.
În decursul celor 25 de ediții ne-am bucurat de momente artistice inedite, unice, de paradă, luptă, teatru, muzică și dans (uneori chiar și pe catalige) care vorbesc singure despre simbolistica festivalului medieval din cetatea Sighișoarei, devenit nu numai un punct de atracție turistică în fiecare vară, ci și o veritabilă lecție de istorie anuală. Cu toate că cetatea este deschisă tot timpul anului și un obiectiv turistic îndrăgit și îndelung vizitat, parcă nimic nu se compară cu zilele în care festivalul medieval erupe ca un vulcan puternic de trăire medievală care atinge orice suflare și orice obiect. Evenimentul a cunoscut poticneli de-a lungul anilor, dar ne bucurăm că nu a dispărut și îi dorim continuitate întru bucurarea sufletelor noastre și întru faima vrednicilor noștri înaintași.
