Un șoarece, nobil, drăguț, care, după înfățișare, părea un șoarece de casă, în timpul uneia dintre cursele sale disperate pentru a scăpa de pisică, se afla în pivnița unei case bogate. Acolo, din cauza întunericului, a nimerit într-o băltoacă. Era o băltoacă din cea mai bună țuică, scursă din robinetul defect al unui butoiaș din gorun prețios.
Șoricelul a lins de câteva ori, cu timiditate, acel lichid curios. Gustul i-a plăcut. Avea un gust puternic și bine definit, cobora în gât ca focul.
După ce „a băut” băltoaca, șoarecele s-a ridicat, s-a bătut cu pumnii pe piept, a făcut o față fioroasă și a strigat:
- Unde este pisica?
Foarte mulți oameni, în vremea noastră, au doar curajul șoarecelui.
Sursa: Bruno Ferrero.
