Scrisoare deschisă - Greșește George Friedman?

Geostrategul american George Friedman: „... Singurul stat est-european care până acum a făcut figură separată de acest bloc a fost Ungaria, care a dezvoltat legături egale cu Rusia, dar și cu SUA, însă există semnale puternice că și Ungaria este pregătită să se alăture. Un astfel de semnal este faptul că, pentru prima oară, Ungaria va participa la un exercițiu multinațional în Marea Neagră, alături de România și Bulgaria. Atunci, flancul estic al Peninsulei europene va avea un grup coeziv, sprijinit de o putere globală, care formează o linie de demarcație între Rusia și restul Europei.  …"

Evident, geostrategul George Friedman, referindu-se la relațiile dintre Rusia și Europa (vezi și RL, din 9 iulie 2017) consideră că: plecând de copil din Ungaria, nu putea să ducă cu el decât memoria părinților și, eventual, abilitatea de a citi direct în maghiară, pe de o parte. Or, cam tot ce s-a scris în maghiară despre fictiva națiune maghiară e curată imaginație. Vezi Ioan Slavici sau Johann Weidlein, ambii educați, complet, în sistemul maghiar, unul în secolul al XIX-lea, celălalt în secolul al XX-lea. Pe de altă parte, cam toți liderii germani, cel puțin de la Bismark până la Merkel, au fost complet ignoranți în materie de istorie a popoarelor din bazinul median al Dunării! Putea, așadar, geostrategul Gerorge Friedman depăși acest handicap de informare? Se pare că nu, din moment ce crede că, pentru simplul motiv că participând, Ungaria, la exercițiul militar de la Marea Neagră, și-a schimbat năravul!

Să amintim reputatului geostrateg câteva momente mai importante și definitorii, din istoria bazinului median al Dunării, de-a lungul secolelor. Trecem peste momentul de la Câmpia Mierlei, din 1389, când germanul rege al Croației și al Hungariei, Sigismund de Luxemburg (1387-1438), se lupta cu fracțiunile interne, pentru consolidarea tronului, și nu a participat, alături de toată creștinătatea, la confruntarea cu otomanii. și ajungem la Nicopole, în 1396, când vasalul, voievod al Transilvaniei, Stefan Apor (nepotul voivodului Lațcu), zis și Lațcovici, trădează cauza creștină. Își întoarce coloana, înainte de a intra în luptă, provocând stupoarea și dezastrul armatelor creștine! Voievodul Transilvaniei, slovacul Ioan Zapolia, nu ia parte la lupta de la Mohaci, în 1526! Probabil, sultanul Suleiman al II-lea n-ar fi îndrăznit să atace, dacă n-ar fi fost înțeles cu Zapolia. Andrei Bathory, cardinal catolic, în 1599, la șelimbăr, este învins de Mihai Viteazul, tocmai pentru că acesta s-a înțeles cu polonii și cu turcii. La eliberarea Panoniei de sub turci (1683-1699), ungurii, conduși de Tököly, luptau, cot la cot, cu turcii și tătarii împotriva eliberatorilor! Curuții (1703-1711), conduși de Rákóczi, împotriva imperialilor, aliați cu turcii și tătarii, nu sunt decât niște bande de jefuitori, cum scrie contemporanul Cserei Mihaly și istoricul Gyula Szekfu.

Probabil că nici George Friedman, după cum nici românii noștri n-au auzit de primul genocid din Europa modernă, din 1848-1849, chiar dacă s-a petrecut în Transilvania (vezi Gelu Neamțu)! Probabil nici de autorul moral al declanșării Primului Război Mondial, de măcelarul din Balcani, ca să-l citez pe Tache Ionescu! Ca să nu mai vorbim de al doilea genocid din Transilvania (1940-1944) și de aplicarea „Soluției finale" (1944). Horthy către Hitler (3.11.1939): „Am fost tovarăși credincioși … Suntem recunoscători …". Horthy către Stalin, în septembrie 1944:"… Sub influența lui (n.n. al colosului german) am fost implicați în acest nevrednic război cu Uniunea Sovietică". Prin urmare, ce ar împiedeca Ungaria, ca, participând la exerciții militare la Marea Neagră, alături de alte țări OTAN, să continue jocul cu Rusia? Nu cumva vor face, jocul, și mai bine?

 

Lasă un comentariu