Autostrăzile…

România, singura țară din lume în care lucrările la autostrăzi dau înapoi", este titlul articolului dat de Alexe Chirilă, în revista „Capital", în care analizează mersul lucrărilor la autostrăzile care au început cu ani în urmă și e imposibil să se dea o dată când vor fi terminate și date în exploatare. Exemplul care demonstrează, din păcate, neputința și haosul de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, este autostrada Transilvania (care trece și prin județul Mureș), la care lucrările au început pe vremea Guvernului Năstase, de către Firma Americană Bechtel, autostradă din care s-au realizat 50 de km. Când va fi terminată? Nu se știe. CNAIR speră ca până la sfârșitul acestui an să inaugureze cei 3,3 km de la intrare în București dinspre autostrada București-Ploiești.

La această dată „lucrările la cele cinci secțiuni de autostradă, anunțate a se deschide traficului în acest an, arată sub orice critică. Dacă la două tronsoane lucrările au avansat cu 2%, respectiv cu 1%, pe altă secțiune, paradoxal, stadiul fizic a scăzut cu aproximativ 5%", se arată în analiza din revista „Capital".

Ministerul Transporturilor, prin ministrul Cuc, și-a făcut un obicei de laudă să inaugureze, cu mult fast, cu oficialități și posturi de televiziune, tronsoane sau câțiva kilometri de șosea, porțiuni nefinalizate pentru a fi puse în exploatare. Cel mai recent exemplu este cel de pe șoseaua de centură a Bucureștiului, unde ministrul Cuc a inaugurat o porțiune de 7,5 kilometri în mod festiv, cu felicitări și strângeri de mâini ale constructorului, șoseaua pe care încă se mai lucrează blocându-se circulația mai mult ca înainte de inaugurare.

Șefii Ministerului Transporturilor speră că și lotul 4 din autostrada Lugoj-Deva să-l deschidă traficului spre sfârșitul acestui an. În realitate sunt executate doar jumătate din lucrări. Din acest proiect de autostradă s-a realizat doar 50%. Lucrările au început în urmă cu șase ani. Lucrările lotului 4 din autostrada Lugoj-Deva au fost stopate pentru că nu există autorizație de construcție, din cauză că, pe traseu, constructorul a dat peste un cimitir, un maldăr de steril și o peșteră cu lilieci și, mai recent, de un stâlp de înaltă tensiune. Așa motivează CNAIR de ce, la această dată, s-au executat doar 55,5% din lucrări, iar în august lucrările au înaintat cu doar 2%, față de luna iulie.

Întrebarea pentru oficialii Ministerului Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere este: cum s-au făcut alegerea traseului și proiectarea? De ce nu s-au descoperit (văzut) obstacolele întâlnite pe aliniamentul autostrăzii doar de către constructor în timpul lucrărilor? Niciun răspuns. Surpriza apare la lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva, la care, în luna august, stadiul lucrărilor s-a redus cu 5%, în timp ce în luna iulie, oficialii CNAIR susțineau că proiectul acestui tronson a ajuns într-un stadiu de 80%, iar în august să spună că acesta a ajuns la 74,5%. Cum? Se dă explicația că a fost nevoie de realizarea unor lucrări suplimentare impuse de Acordul de Mediu. Așa să fie? Acordul de Mediu se dă înainte de fixarea traseului, de realizarea proiectului și de începerea lucrărilor, nu după.

„Conform studiului proiectelor prezentate de CNAIR, loturile 3 și 4 din autostrada Sebeș-Turda urmează a se finaliza în luna septembrie (2017). Pentru lotul 3 din autostrada Sebeș-Turda lucrările sunt realizate în proporție de 86%, iar pentru ceilalți 16,3 km de autostradă (secțiunea Sebeș-Turda), lucrările sunt finalizate în proporție de 75%".

Concluzia e clară. Dacă lucrările vor continua în acest ritm (de melc), autostrăzile și șoselele rapide anunțate în planurile guvernelor și miniștrilor de resort, ale partidelor care s-au aflat la guvernare în cei 27 de ani, nu vor fi terminate nici peste 20 de ani. Motivul principal: tăierea investițiilor alocate, an de an, în bugetul pentru infrastructură, de către fiecare guvern, dar mai ales în ultimii 10 ani.

Rezultatul. România va rămâne izolată de Vestul Europei (cum este și în prezent), afectându-se grav dezvoltarea turismului, care nu atrage vizitatorii străini (eventual vin o singură dată și se lecuiesc, chiar dacă sunt încântați de peisajele noastre, de frumusețile naturale de excepție), în condițiile în care șoselele arată ca după bombardament. Și mai grav e faptul că nici investitorii mari și serioși (excepție fac cei din bănci și marile lanțuri de magazine și telefonie mobilă, care au venit în România pentru profitul mare pe care îl obțin din vânzarea mărfurilor -70% aduse din afară și serviciile oferite românilor), pentru că nu avem autostrăzi pe care să-și poată transporta rapid mărfurile produse în România, cu mâna de lucru ieftină și bine calificată. De asemenea, marii investitori serioși (nu mafioți, avem și noi destui), ocolesc România din cauza legislației fiscale și economice, care se schimbă de la o lună la alta, neputând să-și facă un plan de afaceri, măcar pe o perioadă de 2-3 ani.

Instabilitate politică, fiscală, legislativă, să nu mai vorbim de birocrație și de corupție, de șpăgile pretinse de mulți funcționari din administrația centrală și locală, pentru aprobarea numeroaselor hârtii până se poate deschide o afacere, influențează negativ nivelul de trai al populației. Ca urmare, creșterea salariilor și pensiilor prea puțin se simte într-o viață mai bună a majorității populației, deoarece banii primiți în plus se duc în taxe și impozite, în serviciile oferite de firmele străine (carburanți, gaze naturale, energie electrică etc., tot mai scumpe) și produsele aduse din import (70%) de multinaționale la prețuri ca în Vest (calitate, nu). De ce? Pentru că la noi s-au vândut, la fier vechi, fabricile, tot la străini, astfel nu putem realiza în România, măcar 50% din produsele cerute de piață, încât banii cheltuiți de populație și de turiștii străini să rămână în țară, să se investească în infrastructură, care asigură locuri de muncă, încât românii (peste 4 milioane) să nu mai plece să muncească și să producă bunăstare pentru alte țări mai bogate.

 

 

Lasă un comentariu