Oamenii de știință britanici de la Institutul Usher al Universității din Edinburgh, citați de descopera.ro, susțin că au identificat factorii care duc la creșterea sau, după caz, la reducerea duratei vieții.
„În studiul nostru, am analizat datele provenite de la mai mult de 600.000 de persoane, evaluând și influența diferitelor gene în ceea ce privește durata de viață a oamenilor, întrucât alegerile în viață ne sunt influențate într-o foarte mare măsură de informația din ADN.
Astfel, am constatat că fumatul, la care se adaugă caracteristicile genetice ce predispun la cancerul pulmonar, posedă cel mai mare impact, în privința reducerii speranței de viață. Cei care fumează un pachet de țigări pe zi decenii la rând experimentează o reducere a speranței de viață cu 7 ani. Pe de altă parte, o influență considerabilă în diminuarea speranței de viață o au kilogramele în plus, fiecare kilogram care se adaugă peste greutatea normală (pentru vârsta și înălțimea pe care o avem) reduce speranța de viață cu două luni.
În mod deosebit, timpul total alocat studiului și școlarizării are o influență foarte importantă asupra duratei vieții. Astfel, fiecare an suplimentar de școlarizare (efectuat după terminarea perioadei de învățământ obligatoriu) înseamnă o creștere de aproximativ 11 luni a speranței de viață.
Pe de altă parte, fiecare persoana suportă mutații în ADN, care le dictează într-o oarecare măsura comportamentul: pofta de mâncare, predispoziția de a lua în greutate și de a recurge la vicii, indiferent de stilul de viață pe care îl adoptă.
Mutațiile specifice ale ADN-ului uman ce influențează speranța de viață sunt cele ce au loc la nivel genetic și sunt implicate în administrarea sistemului imunitar, care ar putea adăuga șapte luni speranței de viață; persoanele care au o mutație ce crește nivelul colesterolului rău în organism pierd, în medie, opt luni de viață; o mutație genetică asociată cu demența este capabilă să reducă speranța de viață cu 11 luni, iar o mutație asociată cu înclinația către consumul de tutun poate reduce viața cu minim cinci luni.
Aproximativ 20% din variația duratei de viață poate fi moștenită, iar 1% dintre mutații nu sunt încă descoperite. În timp ce genetica are cel mai mare impact asupra speranței de viață, alegerile pe care le facem zi de zi ne influențează în mod semnificativ durata vieții.
Sperăm să descoperim noi informații despre modul în care îmbătrânim, pentru a dezvolta noi intervenții terapeutice, capabile să încetinească acest proces", concluzionează specialiștii britanici.
