Zi de zi, oamenii se află într-o permanentă concu-rență, dată fiind necesitatea adaptării la o societate din ce în ce mai instabilă și mai plină de neprevăzut.
Trăim într-un stres continuu privind siguranța locului de muncă și al unei stabilități relative în plan relațional. Mulți oameni reușesc să înțeleagă că procesul de adaptare la nou și la schimbare, în general, presupune efort susținut și extrem de serios, însă printre noi există și persoane care apelează la fel de fel de tertipuri dubioase, menite să pună în umbră sau chiar să îi anuleze pe concurenți.
„Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți"
Una din tehnicile care funcționează destul de bine în acest sens este bârfa, însă cunoscutul bioenergetician rus, Serghei Nicolaevici Lazarev, citat de descopera.ro, susține că atunci când bârfim pe cineva îi produce un traumatism persoanei respective, dar și propriului nostru câmp energetic.
Potrivit lui Lazarev, a vorbi pe cineva de rău este totuna cu a-l lovi, iar cei care nu înțeleg că mijloacele cinstite sunt singurele căi prin care poți învinge schimbarea și te poți adapta în orice situație, începe lupta cu concurenții prin a-i vorbi de rău, adică prin a-i bârfi, acest fapt contravine uneia dintre cele mai importante legi divine, aceea a iubirii: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți". Așadar, din capul locului, lupta este dusă pe fronturi negative.
Tot ce contravine acestei legi universale, a iubirii, duce la rezultate negative, cu efecte deosebit de grave în timp. Faptul că gândim, vorbim și acționăm împotriva celuilalt este calea sigură spre boală și spre un destin nefericit. Chiar dacă ne aflăm într-o concurență acerbă și simțim că vom capitula curând dacă nu întreprindem ceva, mijloacele pe care le folosim trebuie să vină din sfera pozitivă a vibrației, nu din zone generatoare de conflict și falsitate.
Ceea ce am declanșat se întoarce împotriva noastră
Încercarea de a înlătura concurența este un proces care trece prin trei etape : gândire, vorbire și acțiune, deci totul pornește de la un gând. Dacă acel gând este binevoitor, el va declanșa rezultate benefice. Dacă este un gând negativ, acțiunea noastră va fi una violentă. Între gând și acțiune este vorbitul, căruia i se imprimă acea negativitate a gândului și orice spunem în această stare se transformă într-o lovitură în plină figură dată adversarului.
Pe de altă parte, chiar dacă vom reuși să înlăturăm adversarul prin bârfă și insinuările pe care le-am folosit (de exemplu, bârfind un coleg de serviciu, reușim să îi luăm locul în intervalul următor), mai devreme sau mai târziu ceea ce am declanșat prin această acțiune a noastră se va întoarce multiplicat spre noi. Acesta este efectul de bumerang.
Universul nu lasă nimic la întâmplare, totul este reglat până în cele mai mici amănunte, iar această reglare vine, de obicei, când ne așteptăm mai puțin, chiar și la câțiva ani distanță. Atunci, majoritatea dintre noi judecăm situația ca fiind nedreaptă, pentru că nu ne mai amintim întâmplarea cu fostul coleg căruia i-am luat locul în urmă cu câțiva ani.
Pentru a fi întotdeauna la adăpost de efectul bumerangului, cel mai bine este să fim corecți și obiectivi, atunci când evaluăm o situație. Dacă facem un rău, trebuie să ne asumăm consecințele și să ne așteptăm că același lucru rău îl vom suporta și noi de la alții.
În plus, un venit sau un avantaj obținut prin bârfă nu este un drept divin, ci o violență și o minciună, care se vor abate asupra casei și familiei noastre, mai devreme sau mai târziu.
