Este vorba de o reacție alergică la proteinele din blana, secreția sebacee, saliva sau urina animalului. Semnele sunt cele specifice febrei fânului, cum ar fi strănutul și curgerea nasului. Unii oameni pot prezenta și semne de astm, ca de exemplu respirație șuierătoare și dificultăți de respirație.
Cel mai adesea, alergia la animalele de companie este declanșată de expunerea la smocurile de păr (mătreața animală). Orice animal cu blană poate fi o sursă de alergie, însă alergiile sunt cel mai des asociate cu pisicile și câinii.
Dacă aveți alergie la animale de companie, cea mai bună strategie este să evitați sau să reduceți cât mai mult expunerea la aceste animale, oricât v-ar fi de dragi. Uneori, pentru ameliorarea simptomelor și pentru gestionarea astmului sunt necesare medicamente sau alte tratamente specifice. Diagnosticul este stabilit de specialistul alergolog, pe baza unor teste.
Simptome
Semnele alergiei la animalele de companie și simptomele cauzate de inflamarea pasajelor nazale includ: strănutul; curgerea nasului (rinoree); înroșirea și mâncărimea ochilor, secreții apoase; congestie nazală; mâncărimea nasului, a cerului gurii sau a gâtului; tuse; presiune și durere facială; trezire frecventă în timpul nopții; umflarea și albăstrirea pielii de sub ochi.
Dacă alergia la animalele de companie contribuie la dezvoltarea astmului bronșic, este posibil să aveți și: respirație dificilă, șuierătoare; presiune și durere în piept; probleme de somn, cauzate de respirația îngreunată și de tuse. Unele persoane pot prezenta, de asemenea, simptome la nivelul pielii, cunoscute generic sub numele de dermatită alergică. Acest tip de dermatită este o reacție a sistemului imunitar care provoacă inflamarea pielii. Contactul direct cu un animal de companie poate declanșa dermatita alergică, provocând semne și simptome, cum ar fi: pete roșii, pronunțate (urticarie), eczeme, mâncărimi ale pielii.
Când mergem la doctor
Unele semne și simptome, cum ar fi nasul curgător sau strănutul, sunt similare cu cele ale unei răceli obișnuite. Uneori este dificil de știut dacă e vorba de o răceală sau o alergie. Însă, dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni, este posibil să aveți o alergie.
În cazul în care semnele și simptomele sunt severe - cu senzația de blocare completă a pasajelor nazale și dificultăți de somn sau respirație șuierătoare, adresați-vă medicului. Solicitați asistență medicală de urgență dacă respirația șuierătoare sau dificultățile de respirație se agravează rapid sau dacă, la cel mai ușor efort, simțiți că vi se taie respirația.
Cauze
Alergiile apar atunci când sistemul imunitar reacționează la substanțe străine (alergeni), cum ar fi polenul, mucegaiul sau părul de animal.
Sistemul imunitar produce proteine cunoscute sub numele de anticorpi. Aceștia ne protejează de „cotropitorii" care ne pot face rău, provocându-ne, de exemplu, o infecție. Când inhalăm alergenul sau intrăm în contact cu el, sistemul imunitar reacționează și produce un răspuns inflamator în pasajele nazale sau în plămâni. Expunerea prelungită sau regulată la alergen poate provoca inflamarea cronică a căilor respiratorii, asociată cu astmul.
Pisicile și câinii
La câini și la pisici, alergenii se află în părul pe care îl lasă (mătreața), precum și în salivă, în urină și pe blană. Mătreața este o problemă deosebită deoarece particulele sunt foarte mici și pot rămâne în aer timp îndelungat, deplasându-se la cea mai ușoară adiere. De asemenea, se adună ușor în mobila tapițată și se lipește de haine.
Saliva animalelor de companie se poate lipi de covoare, de lenjeria de pat, de mobilă și de îmbrăcăminte. Particule de salivă uscată pot, de asemenea, să rămână în aerul din încăperi.
Așa-numitele pisici și câini hipoalergeni năpârlesc mai puțin, dar nici o rasă nu este cu adevărat hipoalergenă.
Rozătoarele, iepurii și alte animale de companie
În categoria rozătoarelor de companie intră: șoarecii, hamsterii, porcușorii de Guineea. Alergenii acestora, precum și ai iepurilor, sunt prezenți, de obicei, în păr, salivă și urină. Praful și/ sau rumegușul din cuștile în care sunt ținuți se pot răspândi în aerul din încăperi.
Alergia la animalele de companie este rar cauzată de cele care nu au blană, cum ar fi peștii și reptilele.
Factori de risc
Alergiile la animale de companie sunt destul de obișnuite. Cu toate acestea, riscul este mai crescut dacă cineva din familie este alergic sau suferă de astm.
Expunerea la animalele de companie la o vârstă fragedă ne poate ajuta să evităm acest tip de alergie. Unele studii au relevat că acei copii care au un câine de companie în primul an de viață vor fi mai rezistenți la infecțiile căilor respiratorii superioare decât copiii care nu au un astfel de „tovarăș", la vârste fragede.
Complicații și profilaxie
- Infecții ale sinusurilor. Inflamația cronică a țesuturilor din pasajele nazale cauzate de alergia la animalele de companie poate afecta sinusurile. Aceste obstrucții pot cauza infecții bacteriene ale sinusurilor, cum ar fi sinuzita.
- Astm. Persoanele cu astm bronșic și alergii la animalele de companie au adesea dificultăți în gestionarea simptomelor de astm. Acestea pot fi expuse riscului de atacuri de astm care necesită tratament medical imediat sau asistență medicală de urgență. Dacă vreți să adoptați sau să cumpărați un animal de companie, asigurați-vă, mai întâi, că nu aveți acest tip de alergie.
Stil de viață și remedii casnice
Evitarea expunerii la animalele de companie este cel mai bun remediu pentru combaterea alergiei. Pentru mulți, nu este o idee bună deoarece membrii familiei sunt adesea foarte atașați de „animăluțele" lor. Stabiliți, împreună cu medicul dvs. dacă, pentru gestionarea alergiei, este suficient să reduceți expunerea la animalul de companie, sau, mai degrabă, să-i găsiți un nou stăpân, dar și în acest caz, simptomele alergiei nu vor dispărea imediat. Chiar și după o curățare temeinică, locuința dvs. poate păstra niveluri semnificative de alergeni, timp de câteva săptămâni sau luni. Următorii pași vă pot ajuta să reduceți nivelul de alergeni, odată ce ați renunțat la animalul de companie:
• Faceți curățenie. Rugați pe cineva care nu are alergie la animale de companie să curețe temeinic întreaga casă, inclusiv tavanele și pereții.
• Înlocuiți sau mutați mobilierul tapițat. Înlocuiți mobilierul tapițat, dacă este posibil, deoarece curățarea nu va elimina toți alergenii din tapițerie. Mutați mobila tapițată din dormitor într-o altă zonă a casei.
• Înlocuiți covoarele, mai ales pe cele din dormitor.
• Înlocuiți lenjeria de pat - cearceafurile, păturile etc., deoarece, chiar prin spălare, este dificil să scoateți complet toți alergenii. Mai ales, înlocuiți pernele!
Dacă ați hotărât să păstrați animalul de companie:
• Faceți-i baie în mod regulat. Adresați-vă unui membru al familiei sau unui prieten care nu are alergie, pentru a vă scălda, săptămânal, animalele de companie.
• Stabiliți o „zonă liberă de animale", mai ales camera în care dormiți, dar și alte încăperi (bucătărie, cămară etc.).
• Îndepărtați covoarele și piesele de mobilier care atrag părul. Dacă este posibil, înlocuiți covoarele tip mochetă cu pardoseli din lemn, linoleum sau vinil, care nu atrag și nu păstrează atât de ușor alergenii. De asemenea, înlocuiți mobila tapițată, perdelele și jaluzelele orizontale. Pentru curățarea cuștii, a vasului de mâncare etc., apelați la o persoană care nu are alergie la animale de companie.
• Țineți animalul afară. Dacă animalul dvs. poate trăi confortabil în afara casei, puteți reduce semnificativ cantitatea de alergeni din locuință, deși, această opțiune nu este potrivită pentru anumite animale sau în anumite condiții de climă. (mayoclinic.org)
