Satul Bobohalma, situat în sud-vestul judeţului Mureş, între dealuri, foarte aproape de Târnăveni, enigmatic şi străjuit de păduri, este atestat documentar în urmă cu peste 650 de ani. Este unul dintre cele mai vechi sate, fapt confirmat din anumite scrieri, letopiseţe şi cronici. Bobohalma mai păstrează şi azi case în stil tradiţional, fântâni cu apă limpede de izvor, grădini cu pruni, meri şi peri, înfăţişări de o veşnicie. Primele case din Bobohalma au apărut în jurul unui izvor numit „Fântâna hârciogului". Legenda spune că pe dealul din dosul izvorului trăia cea mai bătrână femeie, poposită aici, dându-i-se denumirea „Dealul Babei", ceea ce ar corespunde în negura vremurilor cu Bobohalma. În epoca medievală, Bobohalma a fost un sat de iobagi, avea biserică şi casă parohială din lemn, şcoală comună pentru catolici şi ortodocşi.
Odată cu trecerea timpului, peste ani şi ani, în special după anii 1945-1955, zestrea edilitar-gospodărească a satului s-a îmbogăţit, deschizându-se larg porţile spre civilizaţie, de la an la an satul schimbându-şi înfăţişarea, în cea mai mare parte a legăturii cu oraşul, locurilor de muncă create prin dezvoltarea impetuoasă a industriei Târnăveniului, bobohălmenii deveniţi muncitori de bază ai Combinatului Chimic şi ai altor întreprinderi din oraş. Dar... criza economică de după anul 1990, politicile greşite în domeniul industriei şi agriculturii şi apoi lipsa forţei de muncă, dezvoltarea rurală insuficientă şi migraţia tinerilor spre ţări mai bogate au creat o criză majoră a bobohălmenilor care se zbat între tradiţie şi supravieţuire cu speranţe firave pentru viitorul apropiat. Există mai multe cazuri de boală, mai multă singurătate, mai puţină solidaritate între oameni, mai puţină comunicare şi mai puţină bucurie.
Este limpede că satul românesc nu mai este astăzi nici cel de acum 70 de ani în urmă şi nici cel înainte de anul 1990. Dar nici nu se poate spune că nimic din ce a fost în trecut nu mai poate fi recuperat sau cultivat astăzi, ca urmare a unor rupturi profunde existente între istoria sau tradiţia bogată a satului Bobohalma şi situaţia lui actuală. Din nefericire, în zilele noastre se constată o criză a satului românesc, atât din punct de vedere practic, cât şi spiritual. Astăzi, satul românesc este oarecum răstignit între idealizare nostalgică şi abandonare practică, între identitate naţională şi supravieţuire precară, fără a se mai ţine seamă de spiritualitatea profundă a ţăranului, lumina credinţei de sine şi dăruire spirituală în timp şi vremuri diferite.
Bobohalma a tezaurizat o mulţime de valori spirituale, morale şi culturale care trebuie aduse din nou în actualitate, creaţii perene din lumea satului, filozofia profundă a înţelegerii tradiţiilor în sensul sfânt al vieţii şi istoriei transilvănene. Obiectele vechi de sute de ani spun povestea acestui sat. Dezvelirea acestor comori scoase de prin podurile caselor şi din lada de zestre a bunicii înseamnă întoarcerea la rădăcini. De aici s-a născut ideea de dezvoltare culturală a satului plină de autenticităţi, un proiect îndrăzneţ iniţiat şi realizat de către un admirabil colectiv al satului, preocupări şi merite deosebite în acest sens având doamna Mirela Deteşan, profesor învăţător la şcoala primară „Decebal", Merinuţa Stroie, delegatul satului Bobohalma în Consiliul Local Târnăveni, Silvia Făt, localnică, alături de doamna directoare a şcolii, Ioana Bichiş, fără doar şi poate sub îndrumarea domnului Sergiu Zereş, City managerul primăriei municipiului Târnăveni şi al domnului primar Sorin Megheşan.
Pe aceste coordonate, Muzeul de Ştiinţele Naturii din Bacău a găzduit, la data de 30 martie, finala concursului naţional „Satele Culturale ale României" ediţia a V-a. 29 de sate din ţară şi-au depus candidatura pentru obţinerea titlului. În urma preselecţiei pentru etapa finală de la Bacău pentru jurizare şi desemnare au fost invitate 14 sate, printre care şi Bobohalma, suburbie devenită cartier al municipiului Târnăveni, participantă pentru prima oară la această competiţie. În urma deliberării juriului format din experţi în etnologie şi folclor, jurnalişti şi arhitecţi de la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti" şi Universitatea „Vasile Alecsandri", titlul de sat cultural al României a fost atribuit satului Bobohalma, o mare surpriză atât pentru bobohălmeni, cât şi pentru târnăveneni, deoarece până nu demult acesta era ca şi uitat, efortul iniţiatorilor şi realizatorilor acestui proiect fiind pe deplin răsplătit prin acordarea acestui titlu pentru ei şi localitatea în care trăiesc şi muncesc, cu cinste, onoare şi demnitate.
„Satele Culturale ale României" este un program AFSR iniţiat în 2014, sub patronajul Ambasadei Franţei în România şi al Delegaţiei Wallonie - Bruxelles, cu scopul de a promova patrimoniul cultural şi artistic în domeniul culturii, artei populare, gastronomiei şi turismului cultural. Până în anul 2018, au mai existat încă 2 comune din judeţul Mureş: Sângeorgiu de Mureş şi Deda, care au ajuns în finală şi au fost desemnate sate culturale ale României, percepţie atemporală a istoriei de către ţăran, pe care o subliniază cu strălucire Lucian Blaga în metafora „Veşnicia s-a născut la sat".
Bobohalma este încă un colţ de rai ardelenesc care mai păstrează izul tradiţional, dar şi autenticitatea acestor frumoase meleaguri. Este locul unde întâlneşti oameni simpli, harnici şi frumoşi la trup şi suflet, care îţi dezvăluie viaţa trudită prin muncă şi sudoare, răscolită acum de amintiri. Satul nu s-a lăsat ispitit în „istoria" făcută de alţii peste capul nostru. El s-a păstrat neatins în autonomia sărăciei şi a mitologiei sale pentru vremuri când va putea să devină „temelie sigură" a unei autentice istorii româneşti.
Felicitări celor care şi-au făcut o preocupare şi un ideal din ridicarea culturală a satului Bobohalma şi a lumii lui mirifice, aprinzând flacăra identităţii prin punerea într-un anume scenariu a unor activităţi culturale, promovarea portului popular românesc, a tradiţiilor şi obiceiurilor locale, a valorilor morale şi spirituale şi a unor meşteşuguri vechi de când lumea.
