De la o vreme, interesul și simțirea lăuntrică a românului față de valorile fundamentale ale țării și a nației sale, IMNUL, DRAPELUL, PORTUL POPULAR, comemorarea zilelor sale de GLORIE și JERTFĂ au scăzut considerabil. Totul se face fără tragere de inimă, fără publicitatea necesară a fi făcută evenimentului, fără pregătirea lui în amănunt, ci doar așa, pentru a mai bifa încă o acțiune a celor îndrituiți să o facă pentru că le sunt trecute în ,,fișa postului" și sunt plătiți pentru asta. Situația este aceeași peste tot, tineretul nu mai are dragoste de neam și țară, școala nu îi mai dezvoltă asemenea sentimente patriotice, cei bătrâni, care mai vibrau încă la un asemenea eveniment s-au rărit considerabil, așa că, de-acum înainte nu ne putem aștepta la ceva mai bun decât atât.
O excepție a făcut-o și de această dată manifestarea prilejuită de sărbătorirea zilei „COSTUMULUI TRADIȚIONAL", organizată la Blaj, pe „Câmpia Libertății", duminică, 13.05.2018, sărbătoare la care (prin amabilitatea Primăriei care ne-a pus la dispoziție mijlocul de transport) Societatea Cultural-Patriotică ,,Avram Iancu" din Tg.-Mureș a participat cu un grup de membri și susținători.
Ajunși la Blaj, pe „Câmpia Libertății" am găsit o dezorganizare totală, situație în care ne-am căutat membrii celorlalte filiale din Tansilvania (Bistrița, Maramureș, Cluj, Turda, Câmpia, Câmpeni, Oradea) împreună cu care am organizat un mic ceremonial închinat sărbătoririi MARII ADUNĂRI de pe CÂMPIA BLAJULUI din 3/15 mai 1848. În lăcrimarea unei clipe de aleasă aducere aminte, membrii filialelor amintite au depus coroane de flori la bustul lui Avram Iancu, moment apreciat de numeroasa asistență aflată pe Câmpie.
Am asistat apoi la o impresionată paradă a portului popular românesc, o încântare pentru ochi și suflet, urmată de un spectacol deosebit. Cântecele și dansurile populare, susținute de numeroasele formații cultural-artistice din zonă, au fost leac de pus la sufletul răbdătorului, smeritului și jertfelnicului român, gârbovit sub apăsarea silnicitului său trai. Aici, artiștii din toate zonele Transilvaniei și-au etalat cu fală și mândrie cântecele ca și frumoasele lor costume populare.
Ne-a crescut inima de bucurie să constatăm că, din zi în zi, costumul nostru popular câștigă teren, că el este purtat de foarte multă lume, femei și tineri mai ales și, chiar dacă nu mai respectă multele, precisele țesături și cusături care sunt purtătoare de atâtea simboluri, el înnobilează și îl înfrumusețează pe purtător, dându-i valoare și distincție acestuia. Așa se face că spectacolul a mai șters din amărăciunea acestei mincinoase vieți pe care o trăim.
La întoarcere, întru neuitarea momentului, am făcut obișnuitele poze la „Teiul lui Eminescu", cu gândul că la anul nu va trebui să mergem în altă locație pentru a sărbători această frumoasă zi a „Costumului tradițional".
