„Barometrul de Consum Cultural 2017", lansat de Institutul Național pentru Cercetare și Informare Culturală, care dedică un capitol special preferințelor culturale pe care le au românii, atunci când este vorba despre evenimentele comemorative ori de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri, arată că doar puțin peste 20% dintre români urmăresc, în fiecare an, ceremoniile dedicate Zilei Naționale a României.
Studiul „Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri - identitate, patrimoniu și practici culturale" a încercat să surprindă variațiile din câmpul de valori, nevoi, așteptări și comportamente ce se manifestă în România.
„Atunci când vine vorba despre grupul cu care se identifică românii, 65% dintre aceștia declară că preferă să se raporteze, în primul rând, la nivelul local, al comunei sau al orașului în care locuiesc, nivelul național fiind considerat relevant abia în al treilea rând, de 40% dintre participanții la chestionar. Asta, în timp ce jumătate dintre români consideră că se simt identificați la nivel județean ca opțiune secundară. Doar la nivelul municipiului București cifrele arată că participanții la chestionar se orientează mai ales spre identificarea națională.
Chiar dacă procentul celor care declară că urmăresc în fiecare an manifestările dedicate Zilei Naționale a României este de 22% în mediul rural și de 21% în mediul urban, 40% din românii de la țară și 36% dintre orășeni spun că ar urmări manifestările aproape în fiecare an.
Mai mult de jumătate (55%) dintre românii întrebați care este primul lucru care le vine în minte atunci când aud expresia Centenarul Marii Uniri, fie nu știu ce să spună (47%), fie preferă să nu răspundă (8%).
Atât patrimoniul cultural material, cât și cel imaterial suferă de lipsa de interes din partea publicului, cu toate că acestuia îi este recunoscut rolul de impulsionare economică în colectivitate.
Ancheta sociologică s-a desfășurat în toamna anului 2017, adică înainte cu câteva luni de a intra propriu-zis în anul anunțat ca anul Centenarului.
Pregătirea acestui an a fost, în mare parte, acoperită de tot felul de alte subiecte în spațiul public, sau, și mai bine spus, insuficient pregătit ca subiect în spațiul public. Așa se explică lipsa de opțiuni, dar și modul standardizat de a alege răspunsurile închise ale respondenților, precum și opțiunile mai sigure pentru anumite afirmații.
Concret, oamenii au răspuns, mai degrabă, cum credeau că se așteaptă de la ei să răspundă, decât în deplină cunoștință de cauză. Alții au ales să spună cinstit că nu știu nimic despre subiect, adică... aproape jumătate dintre respondenți", se arată în introducerea studiului, citat de mediafax.ro.
