ÎN CIUDA MARILOR AȘTEPTĂRI: CEI 56 KM DIN AUTOSTRADA A3 TRANSILVANIA ÎNAINTEAZĂ CU GREU SPRE FINALIZARE

Distribuie pe:

PE AUTOSTRADA A3- TRANSILVANIA

Se pare că multă lume este nerăbdătoare să fie date în folosință cât mai multe autostrăzi, dar ceea ce ne interesează pe noi în primul rând este Autostrada A3 - Transilvania. Sigur că zvonuri mai sunt, cum că se va face și o autostradă Târgu-Mureș - Iași - Chișinău, dar să nu ne bazăm pe ele. La fel avem impresia că beneficiarul a făcut contract cu Melcul SRL pentru construirea de autostrăzi în țară. În realitate contractual inițial s-a făcut cu firma Bechtel care a și primit acordul de mediu în 2004 pentru Autostrada 3 - Transilvania pe distanța Brașov - Borș (Oradea). În finalul lucrărilor se va face legătura între București - Budapesta. Pe noi ne interesează segmentul Târgu-Mureș - Câmpia Turzii, o distanță de 56 km. Pentru a clarifica stadiul lucrărilor la autostradă am efectuat o deplasare la fața locului în ziua de joi, 26 iulie a.c.

SECRETOMANIA, UNEORI E DĂUNĂTOARE

Trebuie precizat că segmentul de autostradă Târgu-Mureș - Câmpia Turzii are mai multe fronturi de lucru unde lucrează firme diferite. Primul front de lucru poate fi identificat înainte de Aeroportul Transilvania, unde se află intrarea și ieșirea pe/de pe autostradă. Am contactat personalul din conducerea șantierului, dar, conform ritualului autohton, când cauți și vrei ceva, ești trimis să bați de la o ușă la alta, până când, în final, bați la ușa pe care scrie „ieșire" (bilingv). De data aceasta, unul din directorii executivi ai firmei s-a explicat cum că, în baza contractului semnat, nu au voie să furnizeze date despre stadiul lucrărilor, în schimb, am primit un număr de telefon și o adresă de e-mail pentru a solicita date de la biroul de presă al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, din București. Evident, la numărul de telefon primit nu a răspuns nimeni, dar este îndoielnic ca la nivel central să se cunoască mai bine realitatea, decât la fața locului, de către cei implicați.

Mi-am permis totuși o singură întrebare, adresată directorului executiv, dacă autostrada este finanțată din fonduri private sau din fonduri publice. Mi s-a răspuns că din fonduri publice. În acest caz, populația, cea care finanțează costul construirii autostrăzii, are dreptul să știe ce și cum se lucrează la autostradă. Așa stând lucrurile, am luat pe cont propriu micile investigații.

PRIMUL TRONSON DE LUCRU: VIDRASĂU - OGRA

Firma care se ocupă de con-struirea primului segment de autostradă este Strabag și va face 14 km de autostradă. În acel moment se lucra cu utilajele la terasament și la asfaltare. Avea asfaltat peste un kilometru de autostradă. După cum am apreciat, stratul superior de asfalt are o grosime de peste 10 cm, peste straturile de bază a pistei. Este instalat sistemul de iluminat, sistemul de drenare a apei. Pe un sens de circulație vor fi două benzi, la care se adaugă banda de urgență și cele de accelerare/decelerare și zona mediană ce desparte cele două sensuri de circulație. Este firesc ca aceste noduri, intrări-ieșiri pe/de

pe autostradă, poduri, podețe, viaducte și altele reunite sub denumirea generică de lucrări de artă, să complice ritmul de avansare liniară a lucrărilor, dar sunt foarte necesare, vitale. Valoarea totală a investiției pe segmental Târgu-Mureș - Câmpia Turzii este de 1.826.928.177,05 lei din care, 75 la sută din fonduri europene, adică 1.134.796.304,96 lei. Se speră ca în toamna acestui an să se termine acest segment de autostradă.

AL DOILEA SEGMENT DE LUCRU: OGRA - IERNUT

Al doilea segment de lucru se întinde pe o lungime de 3,6 km, de la Ogra la Iernut. Firma constructoare este asocirea între Geiger Transilvania SRL și Wilhelm Geiger GmbH &CoKG. Lucrările ar fi trebuit să înceapă, conform planului, la 15.05.2017 și să se încheie după 13 luni, la 15.06.2018. Aici era asfaltat peste un kilometru de șosea și se lucra la finisările unui pod peste autostradă. Se speră ca acest segment să fie dat în primire la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie din acest an.

AL TREILEA SEGMENT DE LUCRU: IERNUT - CHEȚANI

Segmentul de autostradă între Iernut și Chețani se întinde pe o lungime de 17 km și constructor este grupul firmelor associate Astaldi SPA, Max Boegl România SRL, Astalrom SA și Consitrans SRL. Data începerii lucrărilor a fost 07.06.2017 cu termen de finalizare la 07.06.2018. Și pe acest segment a fost asfaltat peste un kilometru de șosea, iar termenul preconizat pentru finalizarea lucrării este luna iulie 2019. Aici se fac lucrări complexe, fiind vorba de doi kilometri de lucrări de artă, viaducte, traversarea râului Mureș la Bogata, construirea nodului rutier la Iernut, care poate descărca/încărca traficul rutier pe/de pe DN 15 A. Conform prospecțiunilor geologice, în zonele instabile s-au efectuat consolidări de terasament. La acel moment, s-a apreciat că s-au efectuat circa 50 la sută din lucrări.

AL PATRULEA SEGMENT DE LUCRU: CHEȚANI - CÂMPIA TURZII

Ultimul segment de lucru este de la Chețani la Câmpia Turzii, pe o lungime de 21,4 km, lucrare efectuată de Straco Grup. Deocamdată se lucrează pe terasament și nu are drum asfaltat. Pe acest segment se vor construi 3 pasaje inferioare, două pasaje peste DN 15 și 6 poduri peste autostradă.

CAUZE CARE ÎNTÂRZIE LUCRĂRILE

Sunt destule persoane care și-au exprimat nemulțumirea față de ritmul lent de lucru în construirea de autostrăzi. Argumentele lor se bazau pe faptul că firmele specializate în construirea de autostrăzi, nu lucrează exclusiv la noi în țară. De multe ori, firmele străine câștigă licitațiile pentru lucrări. De vreme ce prin alte țări, într-un an de zile, pot împânzi teritoriul țării cu autostrăzi, la noi trec anii și tot nu se termină o autostradă, nici peste două generații. Conform celor declarate, prima și cea mai gravă cauză ar fi birocrația exagerată, care nu doar că necesită o documentație voluminoasă și stufoasă, dar se adaugă și legislația noastră, ceva mai ciudată. Pe lângă acest aspect este vorba de lipsa forței de muncă. Este știut faptul că pe un șantier se lucrează după un program zilnic de zece ore, eventual, cu ore suplimentare. Aici salariile sunt mai mari decât la alte categorii. Ne relata un antreprenor cum că, muncitorii calificați, cei care lucrează pe utilaje grele, șoferii de pe camioanele de tonaj greu, cu capacitate mare de transport, lucrează câteva luni, apoi își găsesc de lucru în străinătate, la un salar mai mare, iar firma nu-l poate opri să plece. Situația paradoxală este că, de vreme ce, acum se lucrează din plin și în județul Mureș, la construirea autostrăzii și, în mod normal, șantierele ar trebui să absoarbă forța de muncă, se întâmplă tocmai invers: mureșenii refuză munca pe șantier. Dar fiecare vrea autostradă. În momentul de față, la șantierele prezentate în cele de față, este o lipsă acută de camionagii, muncitori calificați pe utilaje grele, dulgheri, fierar-betoniști, muncitori necalificați. Poate se încumetă cineva care consideră că este mai benefic să muncești pe șantierul autostrăzii, de unde să primești salar, decât să-ți petreci ziua la cârciumă, de la un ajutor social la altul, cât e luna de lungă. La cârciumă se poate sta bine cu mâinile-n sân, invocând forța de muncă de import, din China. În sfârșit, o altă cauză a întârzierii lucrărilor este legată și de starea vremii. Lucrările sunt oprite în perioada iernii, deoarece aceste lucrări nu se pot face în orice condiții meteorologice. La fel, lucrările sunt oprite pe o vreme ploioasă, pe timp de vară sau în anotimpurile de tranziție. Să adăugăm cele două zile libere de la sfârșitul fiecărei săptămâni din an, le mai adăugăm și pe cele libere de sărbători, și când facem totalul, rezultă că un muncitor pe șantier, mai mult stă decât lucrează, și pentru asta e plătit, dar tot nu e mulțumit.

Lasă un comentariu