La ședința reunită a comisiei de dialog social și a celei pentru persoane vârstnice din 28 august, de la Prefectură, în partea a doua a dezbaterilor, tema a fost proiectul de modificare a Legii pensiilor. Despre modificările care vor fi aduse în lege au prezentat Eugenia Neagoe, director executiv la Casa Județeană de Pensii și Stelian Stoica, director adjunct-executiv la aceeași instituție. Vă prezentăm un rezumat al celor expuse. În privința principiilor cuprinse la art.1 și 2 din lege, în mare parte rămân cele din Legea 263. Apare, în plus, principiul disponibilității, potrivit căruia pensionarii care au realizat un stagiu de cotizare mai mic decât stagiul minim de cotizare, pot dispune asupra renunțării la pensia determinată potrivit prezentei legi, pentru dreptul mai favorabil. A fost necesară introducerea acestui principiu, deoarece la pensia minimă socială, după noua formulă, cei cărora le iese o pensie mai mică, având 10 ani de cotizare, pot opta, cu trei luni înainte, pentru a merge la îndemnizația socială și care face obiectul unei alte legi. Practic, se intenționează ca pe bugetul de asigurări sociale să rămână în plată doar pensiile de asigurări sociale. Persoanele care s-au pensionat pe Legea 27, care stabilea 10 ani vechime minimă sau 15 ani, pe Legea 263, din punctul de vedere al legii pensiilor, aceste categorii sunt considerate pensionari. Celelalte categorii de acum sau care vor intra în plată, pe indemnizații pentru diferite riscuri, asiguratul, care a realizat o vechime mai mică de 10 ani, va face obiectul unei alte legi și plățile vor fi suportate din alte fonduri decât bugetul asigurărilor sociale.
STAGIUL MINIM DE COTIZARE
Proiectul de lege introduce un stagiu minim de cotizare de 15 ani și înseamnă ani efectiv lucrați, cotizați, fără stagii asimilate. Perioadele necontributive asimilate sunt: studiile universitare, care erau și până acum, în plus, perioada de masterat și doctorat, stagiul militar, pensia de invaliditate care este iarăși la stagiu asimilat și este și în legea actuală, concediul medical sau de creștere a copilului, șomajul indemnizat sau perioadele de deportare, prizonieratul, detenția politică. Acestea sunt și în legea actuală și se mențin și în proiectul noii legi. Pentru stagiul minim de cotizare, o condiție esențială pentru înscrierea la o pensie la o limită de vârstă, nu se consideră și perioadele asimilate. Punctajul care se acordă pentru fiecare an de perioadă asimilată este de 0,25 puncte. Dacă pe vechea lege se lua în calcul salariul minim pe economie din perioada când a fost stagiul asimilat, când s-a făcut facultatea, masteratul sau doctoratul, în noua lege se acordă din oficiu un punctaj de 0,25 pentru fiecare an. Exemplu de mod de calcul a vechimii totale în situația în care un asigurat cu un stagiu minim de cotizare de 15 ani, adică a fost angajat efectiv 15 ani, la care se adaugă 4 ani de facultate, doi ani de masterat, trei ani de doctorat, armata și șomajul indemnizat, avem un stagiu total de 25 de ani și pentru perioadele asimilate, un plus de 2,5 puncte. Pentru perioada de ani lucrați efectiv, se va calcula punctajul lunar, anual și numărul total de puncte.
DEBIROCRATIZAREA ACTIVITĂȚILOR CASELOR DE PENSII
O altă preocupare care s-a materializat în această lege este debirocratizarea activităților Caselor de Pensii prin extinderea parametrilor de utilizare a platformei on-line a conturilor. Ea funcționează și la acest moment și se pot face și acum conturi on-line. Aceste conturi online permit vizualizarea perioadelor de asigurare, baza de calcul a pensiei și punctajele realizate de la 1 aprilie 2001 până în prezent. Pentru obținerea parolelor de acces trebuie să se prezinte, la Casa de Pensii, o cerere, copia cărții de identitate și o adresă de e-mail. În 48 ore, cel mult, se va primi un cont de utilizator, care trebuie activat imediat, altfel, în câteva ore, dacă nu este activat, se va dezactiva, pentru protecția datelor personale. Se intenționează extinderea utilizării platformei și pe alte servicii, pentru a elimina, pe cât posibil, deplasarea la ghișeu și cozile de așteptare.
ASIGURAREA FACULTATIVĂ
În lege este menținută asigurarea facultativă pe bază de contract de asigurare, care să fie 5 ani consecutivi, anterior încheierii contractului. Plata se poate face în rate, în maximum un an. Dacă nu se achită toată perioada pentru care s-a încheiat contractul, la calculul pensiei se ia în calcul plata parțială, adică, plata care s-a făcut și stagiul de cotizare se valorifică proporțional cu plata efectuată.
PATRU CATEGORII DE PENSII
În noua lege vom avea patru categorii de pensii: de limită de vârstă, anticipată, de invaliditate și de urmaș. Pentru a se înscrie la o pensie de limită de vârstă, asigurații trebuie să îndeplinească două condiții în mod obligatoriu: vechimea minimă de 15 ani și vârsta standard de pensionare, care este cea prevăzută în legislația actuală la anexa 5.Pentru bărbați vârsta standard de pensionare rămâne 65 de ani, cu 35 de ani stagiu complet de cotizare, iar pentru femei, vârsta standard de pensionare este 63 de ani, dar care se află în perioada de eșalonare. Acum este în creștere, anul acesta se pensionează femeile născute în anul 1957. Din 3 în 3 luni crește, cum este prevăzut în anexă. A devenit pensie de limită de vârstă și pensia anticipată, cu condiția ca titularul să aibă 8 ani peste stagiul complet de cotizare. Altfel spus, un bărbat pentru care acum stagiul complet de cotizare prevăzut de lege este 35 de ani, dacă are 43 de ani vechime și 60 de ani vârsta, se poate pensiona în actuala pensie anticipată, dar care va deveni pensie de limită de vârstă, în sensul că poate cumula pensia cu venituri salariale. La momentul acesta, pensia anticipată nepenalizată poate fi cumulată cu venituri din activități independente, indiferent de nivelul veniturilor. Pe proiectul de lege, pensia anticipată cu 8 ani vechime, peste stagiul complet de cotizare, titularul pensiei poate cumula această pensie cu venituri din activități salariale. Activitățile salariale sunt definite și în această lege la art. 6, adică pe contract de muncă, funcționari publici, cu drepturi de autor și așa mai departe, după cum sunt definiți la art. 6 din lege. La pensia anticipată penalizată, cei care au depășit stagiul de cotizare cu până la 8 ani vechime, se mențin prevederile din actuala legislație, atât în ceea ce privește pensia, cât și cumulul veniturilor din pensia anticipată cu venituri din activități independente, mai puțin cele din activități salariale, adică mai puțin cele pe bază de contract de muncă, așa cum este definit la art.6 aliniat 1.1 din lege.
PENSIA DE INVALIDITATE
La pensia de invaliditate intervin modificări, în primul rând în redefinirea gradelor de invaliditate. Pensionarii încadrați în grade de invaliditate vor putea desfășura anumite activități profesionale. La gradul 1 și 2, pe legislația actuală, pot desfășura activități profesionale și pot realiza venituri doar din activități independente. Se referă la sursa veniturilor, pe când, în noua lege, se referă la categoriile de activități pe care le poate desfășura un pensionar de invaliditate. Se revine, oarecum, la Legea 3 și chiar pe Legea 27 din 1967, unde, un pensionar încadrat în grad de invaliditate, i se recomanda ce activități salariale poate desfășura. Nu mai poate fi sudor, dar poate fi magazioner. Nu poate lucra 8 ore, dar poate lucra în aceeași meserie în regim de 6 ore. Adică, se revine, oarecum, într-o formă actualizată, la o altă abordare a pensionarului de invaliditate. Nu i se interzice categoric să lucreze, sau să realizeze venituri numai din activități independente. După noile criterii de încadrare în grad de invaliditate, medicul de expertiză medicală îi va recomanda ce activități salariale poate desfășura și câte ore de lucru pe zi poate să desfășoare în calitate de asigurat-angajat.
PENSIA DE URMAȘ
Noutăți la pensia de urmaș. Ca opțiune, pensionarul de urmaș poate opta pentru pensia proprie, sau 50 la sută din pensia susținătorului decedat. Apare o categorie nouă de ajutor pentru soțul supraviețuitor, în cuantum de 25 la sută din pensia susținătorului decedat. Trebuie să îndeplinească câteva condiții: soțul supraviețuitor să fie beneficiar pe pensie de limită de vârstă, deci să aibă o pensie proprie de limită de vârstă, cu stagiu complet de cotizare, cuantumul pensiei proprii să fie sub nivelul salariului minim pe economie, iar cele două însumate, pensia proprie și 25 la sută din această îndemnizație să nu depășească 80 la sută din salariul minim brut pe țară. Exemplu: dacă pensia soțului decedat este 1.000 lei, 25 la sută reprezintă 250 lei, pensia proprie este 1.000 lei, practic, urmașul va avea venituri în sumă de 1.250 lei. Aceasta este o noutate.
PENSIA MINIMĂ
Pensia minimă, se știe, acum este 640 lei. Înseamnă că, indiferent de vechimea pe care o are persoana, dacă i se calculează pensia după formula care este acum în vigoare și, iese mai puțin de 640 lei, primește 640 lei. O parte se suportă din bugetul de asigurări sociale, parte care iese din formulă și diferența care iese până la 640 lei, se suportă din bugetul de stat. Ca o regulă generală, pentru persoanele care au minimum 15 ani vechime, pensia minimă va reprezenta 45 la sută din salariul minim brut. Pentru fiecare an care depășește 15 ani de vechime, se adaugă 1% din salariul minim brut. Deci, o persoană cu 19 ani vechime, va primi, dacă iese o pensie mai mică, 49 la sută din salariul minim brut. Excepția de la această regulă o reprezintă persoanele care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii 19, respectiv, cei pe Legea 3 și Legea 27. Potrivit acelor două legi, vechimea minimă a fost de 10 ani. Practic, aceste persoane nu pot fi scoase din sistemul de pensii, pentru că la momentul când s-au pensionat au îndeplinit condițiile minime cerute de legislația în vigoare, la acea dată. Pentru această categorie s-a stabilit regula ca, cei care au stagiul minim de cotizare cuprins între 10 și 15 ani, pensia minimă se va calcula la un prag de 40 la sută din salariul minim brut și pentru fiecare an care depășește vechimea minimă de 10 ani, va primi 1% din salariul minim brut. Exemplu: dacă, acum, un pensionar cu 13 ani vechime, în 2018, are 640 lei, cu 19 ani vechime are tot 640 lei și cu 35 de ani vechime, tot 640 lei, în 2021, luna august. Pentru că această lege va intra în vigoare la 1 septembrie 2021, vor avea, fiecare, 813 lei, iar pe noua formulă, un pensionar cu 13 ani vechime va avea 1.032, cu 19 ani vechime va avea 1.176 lei, și cu 35 de ani vechime va avea 1.560 lei.
CONDIȚII SPECIALE
La condițiile speciale se menține legislația în vigoare, cu referire la grupa 1 și grupa 2, pe Legea 3, condiții deosebite, speciale, pe Legea 263. Se intenționează să se introducă și alte condiții de muncă. Întotdeauna condițiile de muncă, grupele 1 și 2, condiții deosebite, speciale, au fost definite prin acte normative derogatorii de la Legea 19 și 263. Se menține acest mod de lucru, deoarece aceste condiții deosebite, speciale, se stabilesc, în general, în dezbatere cu sindicatele, patronatele, I.T.M., D.S.P. ș.a.m.d.
FORMULA DE CALCUL
Pentru aplicarea noii formule de calcul și recalcularea pensiilor, activitatea va începe în anul 2019, iar legea va fi aplicată de la 1 septembrie 2021. Intervalul de timp este necesar, deoarece în 2005, pensiile au fost recalculate în tranșe, începând cu dosarele mai vechi, stabilite până în 1980, 1990, după 1990. Cei pensionați recent au trebuit să aștepte să le vină rândul, au fost mereu nemulțumiți. S-a ajuns și la litigii în instanță. Mulți care aveau pensii stabilite pe formula Legii 3 au câștigat în instanță, înainte ca să se facă recalcularea pe graficul aprobat, dar au câștigat în instanță recalcularea pensiei, peste graficul aprobat. Pentru a evita astfel de neplăceri, în momentul în care intră în vigoare legea, vor fi gata cu dosarele aflate în plată, iar la 31 august să fie recalculate pe noua formulă. A fost solicitarea directorilor de Case de pensii, un termen de grație. La Casa de Pensii Mureș sunt 135.000 dosare la acest moment, în plată. La un dosar trebuie cam 3 ore pentru a fi cules, analizat. Este foarte mult de lucru și trebuie cunoscută legislația. Un lucrător în pensii nu se poate forma de la o zi la alta.
Partea tehnică la recalculare, spre deosebire de legea actuală, în formula de calcul a pensiilor, în noua lege se vor avea în vedere și alte drepturi salariale, care, până acum, nu s-au luat în considerare. Este vorba despre drepturile primite pe acordul global, pe al 13-lea salariu, chiar și orele suplimentare, primele și premiile, bonusurile avute la salariu. Acestea, sau o parte din aceste drepturi salariale, nu au stat la baza de calcul a pensiei, dar totuși, pe actuala formulă se vor avea în vedere la calculul pensiilor. În acest proiect se prevede că se acordă, pentru perioada 1 februarie 1975 -1 aprilie 2001, un supliment la punctaj de 10 la sută. Cei care consideră că au realizat mai mult decât cei 10 la sută, pot cere de la angajator acte doveditoare, adeverințe din care să rezulte că au realizat aceste venituri și se vor acorda în plus drepturile cuvenite.
La formula de calcul a pensiilor este o noutate. Dacă, până în prezent, numărul total de puncte se raporta la stagiul complet de cotizare, corespunzător fiecărei persoane, în funcție de data nașterii, conform Anexei 3 din lege, noutatea este că numărul total de puncte, care este rezultat ca punctaj lunar, făcându-se media pentru fiecare an, se înmulțește cu valoarea punctului de referință, care este determinat din valoarea punctului de pensie din 2021, împărțit la 25. Ce este acest 25? Este media vechimilor sau stagiului de cotizare avut în vedere de-a lungul anilor, pe toate legislațiile de pensii, respectiv, Legea 67, Legea 27 din 1967, Legea 3 din 1977, Legea 19 și 263. Dacă până acum se aveau în vedere stagii cuprinse între 25 și 35 de ani, mai nou, se împarte pentru oricine la 25. Practic, se elimină acea inechitate dintre femei și bărbați, dintre persoanele pensionate pe Legea 3, Legea 19 și cei care se pensionează acum. Toată lumea va avea aceeași pensie pentru aceeași perioadă și pentru aceleași salarii. Pentru muncă egală, pensie egală.Ce face această formulă? Elimină acest stagiu de cotizare prevăzut în anexă, în funcție de luna și anul nașterii și rămânem cu numărul total de puncte care se calculează la fiecare în funcție de baza de calcul a CAS-ului, adică, după salariul brut la cota ce se aplică. Dacă avem salarii diferite, vom avea un număr de puncte diferite. Practic, apare o diferență de pensie în mod corect, în funcție de cât am contribuit.
VALOAREA PUNCTULUI DE REFERINȚĂ
A rămas în noua lege valoarea punctului de pensie, care ține de indicatorii macroeconomici. Această valoare a punctului de pensie este stabilită până în 2021. S-a introdus o variabilă numită valoarea punctului de referință, dar care are în ea o constantă. Variabila rămâne valoarea punctului de pensie, care ține de managementul economic al țării și constanta, care este 25 și reprezintă media stagiilor de cotizare prevăzută de legislația pensiilor din România din ultimii 50 de ani, din 1967, până anul trecut, când s-a lucrat la această formulă. Ce s-ar întâmpla dacă, o femeie, medic, ar rămâne pe formula actuală și dacă, la aceeași femeie, medic, am calcula pe formula propusă. Dar și un bărbat, medic. Se presupune că au aceeași vechime, 37 de ani, și au avut același salar. Au făcut fiecare câte 63 de puncte. Pe noua formulă, fiecare, la momentul pensionării, vor avea pensii egale, adică 4.725 de lei, nu 3.938, o femeie, și 3.775 un bărbat, pentru că bărbații au stagiul prevăzut mai mare, iar o femeie are, dacă împărțeam numărul total de puncte, mai mic. Practic, se elimină toate inechitățile. La bărbați, creșterea este puțin mai mare, datorită stagiului de cotizare, care este acum de 35 de ani.
PROPUNERI LEGISLATIVE
În timpul dezbaterilor a rezultat că sindicatele și alte organizații sunt foarte interesate de proiectul de lege a pensiilor, iar observațiile lor vor fi înaintate spre analiză în timp util pentru a fi incluse în lege. Fiecare pensionar sau viitor pensionar care are ceva de spus, legat de acest proiect de lege, este invitat să se exprime, pentru ca toți să beneficieze de o lege cât mai corectă. În baza întrebărilor, observațiilor și discuțiilor pe această temă, putem afirma că a rămas în vigoare, dar sub o altă exprimare, pensionarea anticipată cu doi ani a persoanelor care locuiesc în orașe cu grad ridicat de poluare. Am remarcat și precizarea cum că, pensiile speciale sunt acordate din fonduri provenite din bugetul de stat și nu din fondurile Caselor de Pensii. Indiferent de unde ar proveni ele, tot pe cârca poporului tronează ele...
