Bullying - copii hărțuiți, adulți vulnerabili

3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi *3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi *1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor *Bullying-ul are fețe ascunse și se manifestă sub forma a numeroase comportamente, a căror intenție este să provoace suferință *Există lovituri care se văd, răni care pot fi pansate, dar există și lovituri insinuante, răni care nu știu să strige după ajutor *“Salvați Copiii România” a lansat campania “Opriți bullying-ul sau desființați recreațiile!”, pentru a preveni un fenomen de amploare, pe care instituțiile de învățământ nu îl identifică, nu îl gestionează, în condițiile în care statistica arată că doar 38% dintre școli beneficiază de consilier școlar, preponderent în mediul urban. *“Salvați Copiii” trage, astfel, un semnal de alarmă și solicită autorităților luarea unor măsuri urgente, care să redea elevilor recreația, fără să le fie teamă că vor fi agresați și umiliți. *Gabriela Alexandrescu, președinte executiv “Salvați Copiii România”: “Hărțuirea, umilirea repetată și intenționată sunt fenomene care își pun amprenta asupra sănătății emoționale și sociale a tuturor copiilor, victime sau agresori. Pe termen lung, acești copii vor dezvolta mecanisme de inadecvare socială, fie că vorbim despre comportamente de abuz și putere, în cazul agresorului, fie despre un comportament de izolare socială, în cazul copilului-victimă. Mai mult, nici copiii care sunt martori nu au parte de un mediu școlar sănătos, ei simțindu-se fie complici, fie intimidați și amenințați de comportamentele de bullying ale colegilor lor. Acești copii vor înțelege că relațiile interumane se construiesc pe o ierarhie a puterii în care abuzul este apanajul celui puternic” *La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23% *Cele mai noi date procesate la nivelul Ministerului Educației Naționale (MEN) pentru anul școlar 2014-2015 vorbesc despre 18.783 de cazuri de violență la nivel național.(sursa - salvaticopiii.ro)

Agresiunile suferite în copilărie (definite, generic, prin termenul bullying, de la “to bully” - a intimida, a brusca) pot avea consecințe pe tot restul vieții. Considerat, până recent, drept un episod trecător în dezvoltarea copiilor, fenomenul este recunoscut, în zilele noastre, ca o problemă extrem de gravă.

Pentru a vă ajuta copilul să gestioneze acest fenomen, învățați-l cum să-l recunoască, să-l înțeleagă și cum să reacționeze, pentru a nu deveni un adult vulnerabil.

Tipuri de bullying

Bullying este o formă de violență, în care unul sau mai mulți copii intimidează, în mod repetat și intenționat, hărțuiesc sau agresează o victimă percepută ca incapabilă să se apere. Agresiunea poate avea multe forme:

*agresiune fizică - lovirea, îmbrâncirea, distrugerea obiectelor personale ale copilului;

*agresiunea verbală - tachinare, porecle, înjurături, comentarii cu conținut sexual;

*agresiuni psihologice sau sociale - răspândirea unor zvonuri care îl expun pe copil disprețului public sau îl exclud din grupul de colegi;

*agresiuni de tip electronic (cyberbullying) - utilizarea de către copii, a mijloacelor electronice - e-mail, site-uri web, rețele de socializare, mesaje online sau transmise pe telefon, videoclipuri postate pe site-uri, pentru a amenința sau a leza alți copii.

Consecințe

*Probleme de sănătate mintală. Copiii agresați prezintă un risc crescut de depresie, anxietate, probleme de somn, stima de sine scăzută și gânduri de auto-vătămare și sinucidere.

*Performanță școlară scăzută. Copiii agresați ar putea să se teamă să mai meargă la școală, prezintă o probabilitate mai mare de a obține note slabe, de a absenta de la ore și / sau de a abandona școala.

*Abuz de substanțe. Copiii hărțuiți prezintă un risc crescut de a consuma alcool și /sau droguri.

*Violența. Unii copii agresați se răzbună, folosind, la rândul lor, violența.

Semne și semnale

Dacă copilul dvs. este hărțuit, el ar putea să ascundă acest lucru, din teamă, rușine sau jenă. Semnele de avertizare sunt, adesea, vagi, și pot fi confundate cu alte probleme de sănătate mintală. Observați cu atenție schimbările bruște survenite în comportamentul și starea de spirit ale copilului dvs., ca de pildă: îmbrăcăminte ruptă, obiecte personale distruse sau pierdute; renunțarea la prieteni și/sau evitarea situațiilor sociale; performanțe școlare scăzute sau reticență în a merge la școală; dureri de cap, de stomac sau alte afecțiuni fizice; probleme cu somnul; modificări ale obiceiurilor alimentare; stare de agitație, tristețe sau disconfort - fără o explicație rezonabilă - după petrecerea unui timp îndelungat pe rețelele de socializare sau conversații telefonice; sentimente de neajutorare sau pierderea stimei de sine; comportament auto-distructiv, cum ar fi fuga de acasă.

Ce trebuie să faceți în cazul în care copilul dvs. este agresat sau hărțuit

Dacă bănuiți că copilul dvs. este hărțuit, luați în serios această problemă:

*Încurajați-l să vă împărtășească preocupările și frământările cu care se confruntă. Păstrați-vă calmul, ascultați-l într-o manieră plăcută și susțineți-i sentimentele. Dați dovadă de înțelegere și interes. Încurajați-l. Spuneți-i că nu este de vină pentru că a fost agresat.

*Aflați mai multe despre împrejurările în care a avut loc agresiunea. Cereți-i să descrie cum și când se petrec lucrurile și cine este implicat. Aflați ce a făcut copilul dvs. pentru a încerca să se opună hărțuirii, precum și ce a funcționat și ce nu. Întrebați-l ce crede că se poate face pentru a-l ajuta să se simtă în siguranță.

*Învățați-l pe copil cum să reacționeze. Nu-l sfătuiți să se răzbune sau să se bată cu cel care l-a agresat, ci să încerce să se îndepărteze de agresor, să-l ignore, să ceară ajutor din partea unui adult. Sfătuiți-l să nu răspundă la hărțuirea cibernetică, să închidă telefonul sau computerul.

*Discutați cu copilul despre capcanele mediului virtual. Asigurați-vă că știți cum utilizează internetul, platformele de social media sau telefonul mobil. Nu-i interziceți, automat, accesul la internet. Copiii ar putea fi reticenți în a raporta agresiunea de teamă că-și vor pierde “privilegiile electronice”. Asigurați-i că acest lucru nu se va întâmpla dacă vă vor împărtăși problemele și preocupările lor.

*Sporiți încrederea în sine a copilului. Încurajați-l să se implice în activități care pun accent pe abilitățile, talentele și punctele lui forte. (mayoclinic.org - traducere)

 

Lasă un comentariu