Cel mai recent raport realizat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), citat de adevarul.ro, evidențiază că vârsta de debut la consumul de alcool este tot mai scăzută, unii copii din România ajungând să bea sub pragul vârstei de 10 ani.
Primul contact cu alcoolul
Potrivit raportului INSP, vârsta la care copiii români iau prima dată contact cu alcoolul este 9 ani. Concret, unul din cinci băieți s-a îmbătat prima dată înaintea vârstei de 13 ani, în timp ce 84% din băieți și 12% din fetele care au 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață o băutură alcoolică, băieții fiind consumatori mai mari comparativ cu fetele.
Dezvoltarea cognitivă improprie, tulburările de comportament, riscul de adicție și nedezvoltarea abilităților sunt doar câteva dintre efectele consumului timpuriu de alcool, avertizează psihologii.
Alcoolul omoară neuroni în mod direct
Nu există conceptul de consum de alcool sănătos în perioada de dezvoltare a creierului. La adolescenți, apar tulburări de învățare, tulburări de comportament, scăderea potențialului. De asemenea, există riscul de a dezvolta probleme de dependență în viitor pentru adolescentul care bea de timpuriu, dar nu depedența e cea mai gravă, ci efectele asupra sănătății, alcoolul fiind o substanță extrem de toxică pentru toate organele.
Fetele preferă spirtoasele, băieții berea. În timp ce numărul băieților care încep să consume alcool crește odată cu înaintarea în vârstă, dublându-se în decursul anilor de liceu, ponderea consumului în rândul fetelor nu este influențată de vârstă.
În schimb, ele preferă băuturile spirtoase, iar băieții berea, explicația putând fi legată de gust. Băuturile spirtoase sunt combinate cu băuturi dulci sau în combinații șprițate, preferate de persoanele de sex feminin.
Fenomen de amploare mai mare în mediul rural
Consumul de alcool în rândul tinerilor este un fenomen de o amploare mai mare în mediul rural, aceasta fiind o realitate. Din păcate, în cultura populară persistă ideea conform căreia alcoolul întărește starea de sănătate a organismului. În afară de acest aspect, există un alt factor favorizant pentru consumul timpuriu de alcool și anume faptul că minorii sunt lăsați în grija bunicilor, de părinții plecați la muncă în străinătate.
Consecința este neglijarea copilului în foarte multe dintre situații și apariția unor comportamente care sunt puternic influențate de mediul ambiant. Neglijați de părinți, copiii cad în patima alcoolului. De cele mai multe ori, copiii care au în casă bunici sau părinți alcoolici, ajung să consume la rândul lor, alcool.
Copiii nu știu să pună limite
Minorii riscă să devină dependenți de alcool cu atât mai mult cu cât vorbim de persoane care nu știu să pună limite. Consumul precoce împiedică dezvoltarea normală și pot apărea tulburări cognitive, dar există și consecințe în plan social, pentru că acești copii pot fi izolați ulterior de comunitate.
În profil european, adolescenții români se situează în categoria băutorilor moderați, însă datele trebuie interpretate cu precauție, deoarece elevii sunt tentați să ofere răspunsuri pe care le consideră dezirabile social, ceea ce înseamnă că, de fapt, nivelul consumului de alcool este mai mare decât cel raportat.
Însă, o problemă majoră evidențiată în studiu e faptul că mai puțin de jumătate din adolescenții care beau, admit că alcoolul poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății.
Băutul... sportiv
Un raport realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a arătat că 7,5% din adolescenții români care au peste 15 ani practică băutul... sportiv. Un episod corespunde ingerării a cinci - opt pahare de alcool cu o singură ocazie, cum ar fi o petrecere.
Consumul excesiv de alcool este adesea o formă de socializare pentru tineri, ei cumpărând tot mai mult alcool ieftin din supermarketuri, chiar înainte să iasă la o petrecere. Tendințele observate la tineri constituie o problemă majoră din punct de vedere social și de sănătate publică.
Ceea ce îi îngrijorează pe specialiștii INSP sunt concluziile care se desprind din acest studiu, și anume efectele dezastruoase asupra dezvoltării cognitive și sociale a acestor copii: tulburările cognitive, izolarea socială, sexul neprotejat și comportamentele la risc.
