CONSILIUL JUDEȚEAN MUREȘ ȘI MUZEUL - GALERIA DE ARTĂ - AU SĂRBĂTORIT CU DEMNITATE ZIUA CULTURII NAȚIONALE!

Invitația primită la redacția “Cuvântului liber”, dar făcută publică, a atras o sală arhiplină, cea mică a Palatului Culturii, unde s-a deschis de fapt Galeria de Artă Românească, altfel decât cum ne așteptam, printr-un spectacol neanunțat, la care a contribuit Filarmonica, cea mai profesionistă instituție culturală (nu doar) din județ, la această oră, din care cvartetul Tiberius a surprins cu Balada lui Ciprian Porumbescu, dar și cu o lucrare în stil csardas, evident, din eveniment, fiind importante discursul punctual și pertinent al domnului președinte CJ, Peter Ferenc, subliniind importanța culturii din ambele limbi, română și maghiară. Felicitări și domnului director al Muzeului, Soos Zoltan, și în special doamnei Cora Fodor, căreia îi mulțumim pentru informații. După spectacol, s-a inaugurat Galeria din aripa dreaptă, de la ultimul etaj al Palatului Culturii. Din cuvintele inspirate ale Corei Fodor rețin, iată-ne împreună, în zi de sărbătoare a Culturii Naționale și a nașterii poetului Mihai Eminescu, după mai bine de 7 ani, la o nouă aniversare, de fapt o redeschidere a Galeriei de Artă Românească Modernă, într-o proaspătă prezentare. Cu lucrări de început, dar și altele noi, în același loc, dar și acesta extins, la aceeași oră probabil și cu același director entuziast, poate cu alt public și alt concept de expunere. Repet de câte ori am ocazia, citez fidel cuvintele Corei Fodor, bucuria este cu atât mai mare cu cât galeriile s-au înmulțit și s-au extins în timp, la Palatul Culturii, clădire emblematică, istorică și de referință a orașului. Dacă în 1913, Pinacoteca deținea un singur spațiu, acum, în 2018, am reușit să ne extindem considerabil, în ambele aripi, ca să ne statornicim, pe două nivele și am “invadat” în mod plăcut și holul. Domnul director al Muzeului a venit cu salutara idee, practicată, de altfel, și de multe galerii și muzee europene, de a extinde spațiul de expunere și pe hol. De asemenea, tot el s-a străduit să achiziționeze pentru Muzeul de Artă mai multe opere de mare valoare, printre care vreau să menționez două capodopere, incluse de acum în expunerea permanentă, Ioan Andreescu, “Margine de pădure” și Nicolae Tonitza, “Odaia copiilor” și altele ce își așteaptă expunerea. Acest lucru a fost posibil, cum s-a spus, doar cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Mureș. Efortul domnului director mă duce cu gândul la vorbele artistului și profesorului Aurel Ciupe, cel care a condus pinacoteca din 1932 până în 1940, gânduri referitoare la același efort întreprins din 1934 până în 1940, în cartea sa autobiografică. O colecție muzeală are valoare doar când demonstrează că e capabilă să se orienteze după necesitățile spirituale ale prezentului. În sensul donațiilor, țin să menționez două lucrări marcante, Gheorghe Petrașcu, “Lagună la Veneția”, Aurel Ciupe, “Natură statică”. La întrebarea, ce e nou, am extins Galeria de Artă Maghiară Modernă, am creat aici Galeria de portrete, personalități și personaje. Ea relevă figuri celebre implicate în arta, istoria, cultura și societatea locală, națională și internațională, busturile literaților Barbu Ștefănescu Delavrancea și al lui Octavian Goga, cel al sculptorului francez Antoine Bourdelle, autoportretele pictorului Nicolae Vermont, Ion Vlasiu, ca invitație la Galeria atelier ce îi poartă numele. Dintre artiștii celor 23 de tablouri expuse pe hol, merită menționați Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea, Szolnay Sandor etc. Astfel, Galeria propriu-zisă oferă un incitant pelerinaj într-un secol animat de grăitoare sinteze cromatice și expresive ale artei românești moderne, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea și primii ani de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Este un parcurs ce cuprinde repere ale începuturilor modernizării artei românești, prin instaurarea unui regim nou, aducător de schimbări radicale și la nivelul artei. Extrema superioară este cea interbelică, participarea la expoziții internaționale cum e Bienala de la Veneția. Selecția marchează etape ale artei românești moderne, începând cu Theodor Aman și se încheie cu transilvănenii care aduc nu doar culoarea locală, ci și un modernism specific spațiului intracarpatic. Contribuția majoră a lui Luchian între două secole este în zona amplificării luminii în alchimia culorii redată cu sinceritate și autentică trăire, revoluționând și influențând o bună parte a fenomenului artistic românesc, fără a fi profesor și a lansa teorii. Fiindcă materialul Corei Fodor este foarte documentat și am reprodus doar jumătate din el, în mod sigur voi reveni asupra subiectului, fiindcă la conferința de presă la care a mai participat și domnul Ioan Șulea, s-a anunțat că va urma o altă expoziție extrem de importantă, tot românească. La timpul potrivit, o vom anunța.

Lasă un comentariu