PROFESORUL ION GÎJU, LA 80 DE ANI

Născut într-un sat din zona de dealuri a Olteniei, profesorul Ion Gîju este una dintre personalitățile mureșene care și-a pus nemijlocit amprenta pe un domeniu deloc lipsit de importanță - studiul spațiului geografic și al geografiei, în general.

Școala a început-o în satul natal (1945), apoi a absolvit, pe rând, Școala Pedagogică de Băieți din Râmnicu Vâlcea, în anul 1956, an în care devine și student al Facultății de Științe Naturale și Geografie - secția Geografie - în cadrul Universității “Victor Babeș” din Cluj-Napoca (partici-pant activ la activitatea de cercetare în cadrul cercurilor științifice studențești, unde se dezbăteau și se cercetau diferite aspecte ale mediului înconjurător). După terminarea facultății este numit profesor pe valea superioară a Mureșului - la Gălăuțaș - apoi, spre a-și împlini destinul geografic, se stabilește la Târgu-Mureș, începând cu activitatea în domeniul culturii, apoi revenind la catedră ca profesor, director sau inspector de specialitate. Ca dascăl, a fost mentorul multor generații de elevi, dar și coordonatorul sau îndrumătorul colectivelor de profesori, în calitate de director sau inspector de geografie, cali-tate în care a reprezentat geo-grafii mureșeni, la nivel național, la consfătuiri, conferințe, congrese sau concursuri școlare naționale.

Ca profesor, a cunoscut diferite zone geografice cu variate aspecte de relief (dealuri și munți), de climat sau de mediu antropic (sate, orașe, activități economice etc.). Acestea au fost de fapt și principalele domenii și idei de studiu geografic care s-au concretizat mai târziu în lucrări de specialitate publicate sau pre-zentate la congrese, consfătuiri sau conferințe cu specific geografic și nu numai.

N-a fost doar un slujitor al catedrei cum s-ar părea din cele de mai sus. Profesorul Gîju este și autorul unor lucrări de specialitate, deoarece geografia, ca știință, înnobilează omul care o citește, dar mai ales pe cel care o cultivă. Amintim aici - la ceas aniversar - câteva lucrări, articole și comunicări publicate în reviste de specialitate sau lucrări tipărite. Astfel: “Rezervații naturale în județul Mureș” (1975), “Tineretul, schimbul de mâine al omenirii” (1968), “Resursele naturale ale județului Mureș și valorificarea lor” (1969), “Dimitrie Cantemir, precursor al geografiei românești” (1972), “Geografia, știință și obiect de învățământ” (1972), “Simion Mehedinți, fondatorul geografiei contempo-rane românești” (2002), “Geograful mureșean Ioan Rusu” (2002), “Geo-graful Mureșan Heinrich Wachner” (2003) și altele. Activitatea publi-cistică s-a manifestat și prin lucrările tipărite, singur sau în colaborare, cum ar fi: “Geografia pe scurt” (1996) - colaborare; “Geografi români” (1997); “Județul Mureș - dicționar geografic” (1999) - colaborare.

În toate comunicările științifice sau lucrările de specialitate tipărite, a căutat să sublinieze importanța cunoașterii legăturilor dintre om și mediul geografic în țara noastră și, bineînțeles, rolul acestei legături în evoluția societății românești. De altfel, este un lucru știut și adevărat faptul că de gradul de exploatare și valorificare de către om a resurselor naturale, respectiv a elementelor mediului geografic, depinde nivelul de trai al unui popor.

Domnul profesor Ion Gîju își aduce aminte cu plăcere de perioadele în care a lucrat și în alte domenii decât la catedră. Una dintre acestea o reprezintă anii petrecuți în domeniul culturii, când a avut ocazia să cunoască o serie de personalități de prim rang ale culturii și științei românești. Au fost ocazii pe care puțini oameni le au în viață. De amintit doar câteva nume: Victor Eftimiu, Demostene Botez, Alexandru Graur, Veronica Porumbacu, Ilie Murgulescu, Caius Iacob, D.D. Roșca, Marin Preda, Ștefan Pascu, Constantin Daicoviciu, Vintilă Mihăilescu, Stefan Manciulea... și lista ar putea continua. Își amintește și acum spusele academicianului

Ilie Murgulescu, vicepreședintele Academiei Române: “O discuție cu o personalitate poate însemna citirea a 100 de cărți de specialitate”.

Întreaga activitate desfășurată la catedră sau în afara ei i-a fost apreciată cu diferite prilejuri și a fost distins cu numeroase distinc-ții, cea mai mare satisfacție a având-o când a primit Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler, pentru activitate didac-tică și educațională, acordat prin Decret Prezidențial, cu ocazia Zilei Naționale, la 1 Decembrie 2000.

După pensionare, profesorul Ion Gîju nu s-a rupt definitiv de studiu și cunoaștere, ci s-a impli-cat și mai mult în viața publică, prin înființarea Asociației Culturale “Maris Dava”, asociație care are drept scop cunoașterea spațiului românesc atât din punct de vedere geografic, cât și istoric, în context european și mondial. Ca președinte al acestei asociații a participat activ la multe congrese de Dacologie, a militat pentru cunoașterea rădăcinilor nea-mului românesc. Tematica aleasă și specialiștii din diverse domenii, invitați la aceste dezbateri, au evidențiat rolul dacilor ca strămoși ai poporului român, ai marilor oameni de cultură, artă și știință, care au dus peste granițe faima românilor. Chiar dacă nu toate ideile au fost acceptate în unanimitate, acestea au incitat. Au fost discuții care, prin aprofun-dare științifică, pot clarifica aspecte legate de existența milenară a dacilor, a evoluției statului și poporului român, a românilor din țară sau străinătate.

Acesta este profesorul de geografie Ion Gîju, olteanul “aclimatizat” în Ardeal, omul prietenos, cu sufletul cald și bun, omul prețuit și respectat, omul cu mintea mereu în căutare de răs-punsuri la întrebări incitante, omul care nu întoarce spatele nimănui, cel despre care profesorul preot Ernst Merk din Germania spunea într-o scrisoare: “Cu toate că mi-ați spus că nu cunoașteți limba germană, țin să vă spun că ochii dvs. «vorbeau», adică puteam să citesc în ei multă prietenie”.

De aceea, la ceas aniversar, întru mulți ani PROFESORE!

Lasă un comentariu