MI-E FRICĂ… DEGEABA! FOBIILE SPECIFICE

Fobiile specifice definesc o stare de frică intensă, copleșitoare și nerezonabilă, de obiecte sau situații care, în realitate, nu prezintă vreun risc sau vreun pericol, dar provoacă neliniște, reținere și dorința de a fi evitate. Spre deosebire de ușoara anxietate pe care o simțim atunci când susținem un examen, un discurs ori dăm un test, fobiile specifice sunt de lungă durată, provoacă reacții fizice și psihice puternice și ne pot afecta capacitatea de a ne comporta normal la locul de muncă, la școală sau în mediul social. Fobiile specifice sunt printre cele mai frecvente tulburări de anxietate, însă nu toate au nevoie de tratament. Fobiile specifice pot apărea, de asemenea, împreună cu alte tipuri de tulburări de anxietate. Dacă o anumită fobie afectează viața de zi cu zi, sunt disponibile mai multe terapii care ne pot ajuta să ne depășim temerile.

Simptome - Categoriile comune de fobii specifice cuprind teama de: anumite situații (zborul cu avionul, spațiile închise, mersul la școală); fenomene ale naturii (viscol, vânt, furtună); animale sau insecte (câini, păsări, păianjeni); sânge (injecții, accidente, proceduri medicale); alte stări sau fenomene (frica de sufocare, de vărsături, de zgomote puternice, de înălțime etc.). Fiecare fobie are o denumire. Există o mulțime de alte fobii, cu nume care de care mai ciudate.

Indiferent de fobia specifică, simptomele sunt cam aceleași: o senzație imediată de frică, anxietate și panică intensă, când sunteți expuși sau chiar când vă gândiți la sursa temerilor dvs.; conștientizarea că aceste temeri sunt nerezonabile sau exagerate, dar nu le puteți controla; amplificarea senzației de frică pe măsură ce situația sau obiectul de care vă temeți se apropie, în spațiu și timp; dificultatea de a vă comporta normal, din cauza fricii; reacții și senzații fizice, precum: transpirații, creșteri ale ritmului cardiac, senzația de „gheară" în piept, dificultăți de respirație; senzație de greață, amețeală sau leșin, la vederea obiectului de care vă e frică.

Temerile copiilor, cum ar fi frica de întuneric, de monștri sau de a fi părăsiți sunt manifestări obișnuite, pe care cei mai mulți copii le depășesc odată cu vârsta. Dar dacă copilul dumneavoastră are o teamă persistentă și excesivă, care interferează cu activitățile zilnice, la domiciliu sau școală, discutați cu medicul pediatru. Tratamentul este cu atât mai eficient cu cât este instituit mai repede.

Cauze - Multe lucruri rămân încă necunoscute în privința cauzelor reale ale fobiilor specifice. Acestea pot include: experiențe negative (multe fobii se dezvoltă ca urmare a unei experiențe negative sau a unui atac de panică legat de un anumit obiect sau situație); genetică și mediu (poate exista o legătură între propria fobie și fobia sau anxietatea părinților, fapt ce se datorează geneticii sau comportamentului învățat); funcționarea creierului (modificările survenite în funcționarea creierului pot, de asemenea, să joace un anumit rol în dezvoltarea fobiilor specifice.

Factori de risc - Următorii factori pot crește riscul fobiilor specifice: vârsta (de obicei, fobiile apar în copilărie, până la vârsta de 10 ani, dar și mai târziu în viață); mediul familial (dacă cineva din familie are o anumită fobie, s-ar putea să „vă contaminați"; ar putea fi vorba de o tendință moștenită sau copiii pot învăța anumite fobii, observând reacția fobică a unor membri ai familiei, la un obiect sau o situație); propriul temperament (mai sensibil, interiorizat, inhibat); o experiență negativă (un eveniment traumatic: ați rămas blocat în lift, ați fost atacat de un animal etc.); informații despre experiențe negative (relatări despre accidente aviatice, uragane ș.a.).

Complicații - Deși unora, fobiile specifice li se par „niște prostii", ele pot fi devastatoare pentru oamenii care suferă de ele, provocând probleme care afectează multe aspecte ale vieții: izolare socială (evitarea locurilor și lucrurilor de care vă temeți pot duce la probleme școlare, profesionale și de relaționare, mai ales în cazul copiilor); tulburări de comportament (depresie, tulburări de anxietate); abuz de substanțe (stresul de a trăi cu o frică permanentă poate duce la abuz de droguri sau de alcool); sinucidere (unele persoane cu fobii specifice sunt expuse riscului de sinucidere).

Terapie - Cel mai bun tratament pentru anumite fobii este o formă de psihoterapie numită terapie de expunere. Aceasta se concentrează pe schimbarea răspunsului la obiectul sau la situația de care vă este frică. Expunerea treptată, repetată la sursa fobiei specifice și la gândurile, sentimentele și senzațiile legate de aceasta vă poate ajuta să vă gestionați anxietatea. De exemplu, dacă vă este frică de ascensoare, întâi, gândiți-vă că intrați într-un lift, apoi, priviți imagini cu ascensoare, după aceea, apropiați-vă de ascensor, urcați în el, faceți o plimbare până la primul etaj, apoi până la etajele superioare și, în cele din urmă, urcați până la ultimul etaj, într-un lift aglomerat.

Adresați-vă medicului pentru a vă ajuta să gestionați anxietatea care însoțește anumite fobii. Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă, relaxarea musculară progresivă, exercițiile fizice vă pot ajuta să faceți față anxietății și stresului. Încercați să nu evitați situațiile care vă provoacă teamă. Înfruntați-le cât de des puteți, mai degrabă decât să vă ascundeți de ele, complet. Aveți grijă de propria persoană: odihniți-vă suficient, mâncați sănătos și petreceți cât mai mult timp în aer liber. Evitați cofeina, deoarece poate agrava starea de anxietate.

Scopul tratamentului este îmbunătățirea calității vieții, astfel încât să nu vă mai simțiți prizonieri ai propriilor temeri. Învățând cum să gestionați mai bine și să vă raportați la reacțiile, gândurile și sentimentele dvs., veți descoperi că anxietatea și frica nu vă mai controlează viața. (sursa - mayoclinc.org - traducere)

Cele mai des întâlnite fobii:

Acusticophobia - teama de zgomot; Agorafobie - teama de spații deschise sau de a fi în locurile aglomerate; Ailurophobia - frica de pisici; Alektorophobia - teama de pui de găină; Alliumphobia - frica de usturoi; Altophobia - frica de înălțimi; Ambulophobia - teama de mers pe jos; Ancraophobia - frica de vânt; Androphobia - teama de oameni; Anthrophobia - teama de flori; Antlophobia - teama de inundații; Anuptaphobia - teama de a locui singur; Apeirophobia - teama de infinit; Aphenphosmphobia - frica de a fi atins; Apiphobia - frica de albine; Apotemnophobia - teama de persoane cu membre amputate; Arachnephobia - frica de păianjeni; Astrophobia - frica de stele / spațiu; Atelophobia - teama de imperfecțiune; Athazagoraphobia - frica de a fi uitat; Atychiphobia - teama de eșec; Aurophobia - teama de aur; Automysophobia - frica de a fi corupt; Batrachophobia - teama de broaște; Botanophobia - teama de plante; Carnophobia - teama de carne; Catoptrophobia – teama de oglinzi; Chaetophobia - teama de păr; Chiraptophobia - frica de a fi atins; Chorophobia - frica de a dansa; Chronomentrophobia - teama de ceasuri; Cibophobia - teama de alimente; Climacophobia - teama de scări; Clinophobia - frica de a merge la culcare; Coimetrophobia - teama de cimitire; Demophobia - teama de mulțimi; Didaskaleinophobia - frica de a merge la școală; Dishabiliophobia - teama de a te dezbrăca în fața cuiva; Dromophobia - teama de trecere a străzii; Eisoptrophobia - teama de oglinzi; Entomophobia - frica de insecte; Equinophobia - teama de cai; Felinophobia - frica de pisici; Gamophobia - frica de căsătorie; Haphephobia - frica de a fi atins; Heliophobia - frica de duminică; Hemophobia - teama de sânge; Hierophobia - teama de preoți sau lucruri sacre; Hominophobia - teama de oameni; Iatrophobia - teama de medici; Ichthyophobia - teama de pește; Lachanophobia - teama de legume; Liticaphobia - frica de procese; Lygophobia - frica de întuneric; Mageirocophobia - teama de gătit; Misophobia - frica de a fi contaminat cu murdărie; Monofobie - frica de singurătate; Musophobia - teama de șoareci; Necrophobia - frica de moarte; Nosocomephobia - teama de spitale; Ophidiophobia - teama de șerpi; Ophthalmophobia - frica de a fi privit; Ornithophobia - teama de păsări; Pedophobia - teama de copii; Peladophobia - teama de chelie; Phasmophobia - teama de fantome; Placophobia - teama de pietre funerare; Pyrophobia - teama de foc; Rhytiphobia - frica de a avea riduri; Rupophobia - teama de murdărie; Scolionophobia - frica de școală; Selachophobia - teama de rechini; Tachophobia - teama de viteză; Technophobia - teama de tehnologie; Theophobia - teama de zei sau de religie.

Cele mai ciudate fobii:

Penterafobia - frica de soacră; Scriptofobia - frica de a scrie în public; Omfalofobia - frica de buric; Tetrafobia - frica de numărul 4; Hilofobia - frica de păduri și copaci; Antrofobia - frica de flori; Turofobia - frica de brânză; Myrmecofobia - frica de furnici; Xantofobia - frica de culoarea galbenă; Efebofobia - frica de tinerețe; Anemofobia - frica de vânt; Nomofobia - frica de a nu avea acces la telefonul mobil; Triskaidekafobia - frica de numărul 13; Paraskavedekatriafobia - frica de ziua de vineri 13; Arachibutyrophobia - frica de a-ți rămâne unt de arahide lipit pe cerul gurii; Emetofobia - frica de a vomita; Ergofobia - frica de a munci; Chrometofobia - frica de bani; Lipofobia - frica de grăsimile din alimente; Hipopotomonstrosecvipedaliofobia - frica de cuvinte lungi; Pogonofobia - frica de oameni cu barbă; Tripofobia - frica de găuri; Ombrofobia - frica de ploaie; Globofobie - frica de baloane care se sparg; Barofobia - frica de graviditate; Venustrafobia - frica de femei frumoase; Plutofobia - frica de a avea bogății; Dextrofobia - frica de a avea obiecte situate în partea dreapta a corpului.

Celebri, dar… cu fobii

Lui Gustave Eiffel, inginerul care a construit celebrul Turn Eiffel, îi era teamă de înălțimi (acrofobie). Walt Disney, celebrul creator al lui Mickey Mouse, suferea de musofobie. Sau, altfel spus, îi era frică de șoareci… Alfred Hitchcock era îngrozit de… ouă (ovofobie). Regizorul celebrului film „Păsările" ura atât de mult ouăle încât refuza să stea în preajma lor și a declarat public că nu va gusta niciodată unul. Lui Hans Christian Andersen, cel atât de cunoscut pentru basmele sale, îi era teamă să nu care cumva să fie îngropat de viu. Așa se face că, atunci când dormea, avea mereu în preajma sa un bilet în care specifica faptul că nu e mort, ci doar poate arăta astfel deoarece doarme. Fobia se numește tafofobie și de ea suferea și compozitorul Frederic Chopin.

Iulius Caesar, Alexandru cel Mare, Napoleon Bonaparte, Adolf Hitler și Benito Mussolini au suferit de aiulorofobie (frica de pisici) (surse - bzi.ro, webcultura.ro)

Lasă un comentariu