A afirma existența răului în societate, stimați cititori, este un adevăr ce nu trebuie demonstrat, deoarece fiecare dintre noi îl resimțim într-un mod sau altul, ca atare judecata emisă nu este o concluzie științifică, ci doar o constatare empirică. De aceea consider că este mult mai important să desprindem și să vedem modul cum se manifestă acest fenomen social generalizat, în mod deosebit în prezent și în societatea românească, și cu atât mai mult, să-i decelăm cauzele care conduc la apariția și manifestarea sa, cunoscându-i cauzele - etiologia și formele de manifestare - morfologia, să putem desprinde și unele propuneri, în vederea estompării, pe cât posibil, a acestor cauze și determinări. Cu atât mai mult, cu cât, după cum voi arăta și vă puteți da seama și dumneavoastră, în cea mai mare parte răul este programat, nu este întâmplător, ci are un caracter legic, fiind gestionat de unele forțe oculte, uneori, și ca atare este independent de individ, fiind asimetric cu celălalt pol al existenței sale, binele. De aceea, spirala răului cunoaște mai multe nivele și forme de manifestare, fiind, după cum vom vedea, un produs social și politic ideologic programat, coroborat cu unele trăsături ce țin de dimensiunea filogenetică și genetică a individului și, implicit, a speciei umane, fiind resimțit sub raport psihologic mai mult ca un disconfort individual, dar care, în plan social, poate atinge forme și cote paroxistice, putând deveni o dictatură a răului, promovată și întreținută de forțe interioare și exterioare, adică de cei ce dețin puterea socială și politică. Din perspectivă individuală, răul a fost și rămas o variabilă constantă ce ține, sub raport antropologic și psihologic, de firea omului de a fi și de a face rău, cum tot în firea lui stau și alte predispoziții ce au asemenea reminiscențe ancestrale, de unde se trage și perpetuează răul și păcatul uman.
În demersul analitic întreprins, cu acordul nemijlocit al conducerii redacției acestei publicații mureșene, în consens cu acordul constant al regretatului redactor șef, Lazăr Lădariu, pentru a cărui dispariție îmi exprim un profund regret, voi face o scurtă retrospectivă asupra acestui fenomen, începând, desigur, cu dimensiunea sa istorică, regăsită, după cum am văzut, atât în plan social, cât și individual, pe fondul acestei dialectici morfo-etiologice, ceea ce conduce la concluzia că acest fenomen social a fost și este omniprezent și indestructibil în raport cu toate determinările sale. Când ne referim la acest substantiv exprimat în formă adjectivală, cu care ne confruntăm zilnic, în intensități și grade de comparație diferite, vizăm, sub raport sociologic, o realitate socială, astfel că, în acest substantiv adjectival, devenit concept sociologic, este încorporată esența acestei realități, asimetrice polului opus - binele, exprimat prin confortul social și individual. Asimetrie regăsită atât în plan cauzal, cât și morfologic, ceea ce înseamnă că din perspectivă logică și ontologică - ca realitate, ceea ce provoacă răul, nu este valabil și pentru bine, apărând o contradicție logică între aceste variabile cvasicunoscute și cuprinse în ecuația lor, reclamând rezolvarea.
Circumscriind acest fenomen complex unui demers investigațional sociologic preliminar, voi încerca să operaționalizez acest concept cheie, răul social, de care nimeni nu este străin, adică să-i evidențiez dimensiunile, laturile și formele, mai precis, felul cum este el structurat în societate, dar și cum este perceput de fiecare individ, fără să apelez la vreo cercetare sociologică care să evidențieze acest fenomen social și psihosocial complex, ce respiră prin toți porii societății și ai omului, limitându-mă la ceea ce este transparent și perceptibil de către fiecare individ capabil să discrimineze binele de rău.
Din punct de vedere sociologic și conceptual, diagnosticând fenomenul în cauză, răul social, în interdependența cauzelor, cu formele sale de manifestare și impactului produs în plan individual și social, s-ar concretiza în: sărăcia cronică cu care se confruntă majoritatea populației; polarizarea socială și lipsa clasei de mijloc; lipsa locurilor de muncă și șomaj; migrația exterioară și depopularea demografică; nesiguranța zilei de mâine; lipsa educației performante - decăderea și degradarea învățământului; disoluția autorității statului și neîncrederea populației în reprezentanții clasei politice și, mai ales, ai puterii; imixtiunea unor servicii secrete și a altor organisme juridice; anomia socială - neaplicarea și nerespectarea unor legi juridice; unele disfuncții regăsite în sistemul sănătății și ineficiența acestuia; tensiunile și conflictele interminabile dintre reprezentanții instituțiilor politice - și nu numai; existența unor așa-zise structuri paralele ale puterii; existența grupurilor de interese și a grupurilor de presiune; birocrație excesivă - biropatologie; dezinteresul oamenilor politici pentru interesul național; ură, agresivitatea și dezbinarea între români, a așa-zisului război româno-român; inegalitate și inechitate socială; stratificare socială negativă și bipolarizare socială în săraci și superbogați; nepotism și clientelism în angajare și promovare; frustrări, nemulțumiri, insatisfacții; scăderea încrederii de sine și a prestigiului personal; haos economic; importuri ale produselor agro-alimentare și prăbușirea agriculturii naționale care afectează calitatea vieții; diminuarea fondului forestier cu consecințe ecologice catastrofale; lașitate și trădare din partea celor mai mulți politicieni; lăcomia și opulența; infrastructura deficitară de la toate nivelele și structurile economice și sociale, cu impact negativ generalizant.
(Va urma)
