În Monitorul Oficial al României nr. 1107 din 28 decembrie 2018 a fost publicat Decretul nr. 1275 pentru promulgarea Legii nr.336/2018 privind aprobarea programului pentru angajarea tinerilor în sectoarele din agricultură, acvacultură și industria alimentară. Parlamentul României a votat Legea în 21 decembrie 2018. Din păcate, normele metodologice de aplicare elaborate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale apar cu întârziere.
Legea respectivă instituie ajutoare de stat pentru perioada 2019-2020, ce se vor acorda agenților economici din agricultură, acvacultură și industria alimentară care angajează tineri pe o perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni, cu contract de muncă și normă întreagă. Prin acest program, vremelnicii guvernanți ai României își propun crearea de noi locuri de muncă, atragerea tinerilor către sectoarele amintite și evitarea migrației forțelor de muncă.
Valoarea sprijinului financiar lunar este de 1.000 de lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniile amintite; 750 de lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, ori cursuri de formare profesională de scurtă durată; 500 de lei pentru persoanele fără studii, fiind condiționate de vârsta până la 40 de ani inclusiv, de minim (doi) tineri angajați, cu studii de profil, care să nu fi avut contract cu angajatorul în ultimele 12 luni. Fiind vorba de angajări noi, angajații să nu fie beneficiari, în ultimul an, de alte forme de ajutor de stat pentru primă de angajare. Se mai specifică și faptul că tinerii angajați sunt scutiți de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut stabilit prin contractul individual de muncă încheiat în cadrul programului.
De acest program pot beneficia agenții economici: persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau familială constituită potrivit prevederilor OUG nr. 44/2008, cooperativă agricolă constituită conform Legii nr. 566/2004, persoane juridice constituite în baza Legii nr. 31/1990, precum și alte forme de asociere cu activități în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară. Firmele beneficiare nu trebuie să se afle în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment, închidere operațională, dizolvare, lichidare sau administrare specială, nu are activitatea suspendată, nu are datorii la bugetul general consolidat și la bugetele locale, se obligă să păstreze numărul locurilor de muncă existente la data accesării programului și numărul locurilor de muncă create prin program.
Toate bune și frumoase, dar, între intențiile guvernanților și realitatea din teren este o cale mult prea lungă și necunoscută. Acest program a venit târziu, într-un moment în care aproape nu se mai poate face nimic pentru atragerea tineretului spre agricultură, fiind mult mai avantajos să angajezi vietnamezi.
Referitor la acest program, am solicitat și părerea a doi fermieri din județul Mureș.
Ing. Ioan Pop, fermier cu capital sută la sută românesc, omul care în ultimele trei decenii a demonstrat că și noi, românii, suntem capabili de performanță în agricultură și industrie alimentară. Curajul de a investi într-un domeniu strategic pentru siguranța alimentară a țării era să-l coste libertatea. Din invidie, un individ, printr-o scrisoare anonimă, l-a reclamat la DNA pe motiv că, culturile din ferma inginerului sunt mai frumoase decât ale vecinului. De la această scrisoare a pornit o telenovelă românească, cu cătușe, procese interminabile, stres, supărare. Să-mi fie cu iertare că amintesc despre calvarul prin care a trecut acest fermier român, inginer agronom de profesie, fiind șef de promoție la absolvirea facultății de agricultură din Cluj-Napoca, excelent practician în domeniul agroalimentar, prin faptul că a încercat și a reușit să înființeze și să dezvolte un complex agroalimentar cu sector vegetal, zootehnic, dar și industrie alimentară, morărit, panificație și carmangerie. Mi-a cerut să nu amintesc despre încercările la care a fost supus, nu din teamă că dușmanii îl vor ataca din nou, ci pentru că i s-a făcut lehamite de ce se petrece în economia din România. Probabil, după ce va termina cu procesele, voi avea libertatea să public despre întâmplările dramatice prin care a trecut. L-am întrebat ce crede despre programul privind stimularea angajării tinerilor în agricultură? Mi-a declarat următoarele: „Legea este foarte bună și bine venită, din păcate, nu ai pe cine angaja. Prima dată să-i încurajăm să vină acasă pe tinerii plecați în străinătate și apoi să vorbim de lege. Am în societate 140 de angajați, iar când se pensionează unul, nu găsești altul în loc. Apoi, să pornim de la ideea că, cu pensionarii nu poți face performanță, vine o vreme când te lasă puterile și nu mai dai randamentul din tinerețe. La noi, în societate, un tractorist câștigă pe timpul iernii 2.500 de lei în mână, iar vara, 3.000-4.000 de lei lunar, dar nu găsesc oameni calificați în această meserie. În lege se spune să angajezi tineri. De unde să-i aduci, fiindcă cei de Doamne-ajută au plecat în țări străine, iar cei care au rămas acasă nu sunt pregătiți profesional, și n-au chef de lucru. Să vă dau un exemplu despre interesul tinerilor la angajare. Anul trecut am fost la Liceul din Iernut să caut absolvenți pentru brutărie. Au venit în vizită 20 de elevi, iar după bacalaureat, examen luat numai de un singur elev, au venit 3 absolvenți cu intenția să-i angajez. Când să le fac formele de angajare, au dispărut… Atâta timp cât nu există un examen de absolvire a clasei a opta și un examen de admitere în liceu, iar cei care iau bacalaureatul și se înscriu la facultăți cu plată, fără să pună osul pe carte, nu va exista o selecție în rândul tinerilor absolvenți din diferite forme de școlarizare. Mai amintesc și faptul că absolvenții de facultăți nu sunt pregătiți pentru producție, fiind prea puțini interesați de un loc de muncă în agricultură. Concret, la Universitatea Agricolă din Cluj-Napoca sunt 4.000 de studenți. Dintre aceștia, la absolvire doar 5 la sută sunt dispuși să lucreze în domeniu, în afară de cei câțiva care vor lucra în fermele familiei. În aceste situații, pe cine să angajezi după programul anunțat? Trebuie înființate școli profesionale de trei ani, pentru cei dornici să învețe meserie, iar absolvenții să rămână în țară. Discrepanța mare între salariile bugetarilor și a celor din sectorul privat este iarăși un motiv care provoacă o criză de meseriași calificați. La ora actuală, în România există circa 1.300.000 de bugetari, cu un loc de muncă mai călduț și sigur. Normal că sectorul privat nu poate asigura o retribuție asemănătoare cu cea din sectorul bugetar, fiindcă nu ai de unde să-i plătești. Societatea mea a pierdut în două luni 2,5 miliarde de lei, prin faptul că a scăzut prețul de livrare la porc în viu, de la 6,5 lei/kg în decembrie 2018, la 3,5 lei/kg în luna februarie, când prețul de cost la carne a ajuns la 6 lei/kg. Să mai amintesc și despre fiscalitatea pentru sectorul privat, aproape de 50 la sută. Sunt aspecte pe care nu le putem dezbate într-un articol alambicat de ziar."
Ing. Răzvan Florea din Reghin, inginer silvic, întors acasă cu intenția de a prelua ferma moștenită de la tatăl său: „Vreau să fac treabă, muncesc de dimineața până seara, dar am nevoie de 3-4 angajați, pe care nu-i găsesc. Caut muncitori calificați, mecanici agricoli, dar de unde să-i iau, fiindcă nu mai există școli profesionale de profil, cu tineri dispuși să lucreze în agricultură. Probabil, când se vor întoarce acasă românii din Italia, Spania, Anglia, să mai găsim oameni interesați, cărora să le asigurăm salarii atractive, situația se va îndrepta. Dar să nu fie prea târziu…"
Vreau să spun că Legea 366/2018, privind programul de stimulare a tinerilor angajați în agricultură, acvacultură și industrie alimentară este formidabilă, binevenită. Din nefericire, nu există tineri dispuși să muncească în aceste domenii, chiar dacă li se asigură ajutoare de stat la angajare și salarii corespunzătoare.
