CEI DOI SECUI CONDAMNAȚI PENTRU TERORISM AR PUTEA FI ELIBERAȚI

Directorul Institutului pentru Apărarea Drepturilor Minorităților din Budapesta, Csóti György, i-a vizitat, miercuri, la penitenciarul din Codlea, pe Beke István și Szõcs Zoltán, condamnați la câte cinci ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de terorism. (Reamintim că cei doi au fost acuzați că intenționau să detoneze un dispozitiv exploziv improvizat, la manifestările de 1 Decembrie, de la Târgu Secuiesc, din 2015.) Potrivit lui Csóti, ei se află într-o situație “umilitoare și sfâșietoare”, condamnați fiind printr-o sentință pronunțată într-un proces înscenat, fără dovezi. În ciuda situației degradante, mai spune acesta, cei doi sunt bine din punct de vedere fizic, tratarea lor în închisoare este corespunzătoare, își poartă soarta cu capul sus și nu solicită grațierea, așteptând, încrezători, ședința de judecată din 9 aprilie, când ÎCCJR va rediscuta această speță.

Potrivit lui Csóti, cea mai bună soluție ar fi ca Înalta Curte să anuleze sentința din a doua instanță, care i-a condamnat pe cei doi, și să reconfirme decizia primei instanțe, care, practic, i-a achitat. O altă rezolvare acceptabilă a situației ar fi aceea în care instanța de judecată ar suspenda sentința din cea de-a doua instanță, i-ar elibera pe condamnați și ar dispune rejudecarea cauzei.

Csóti a relatat că în cazul celor doi secui, Institutul pentru Apărarea Drepturilor Minorităților din Budapesta s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), fiind sigur că, la Strasbourg, statul român va fi găsit vinovat de încălcarea dreptului la un proces echitabil, întrucât ÎCCJR a modificat, înainte de pronunțarea sentinței definitive, unul dintre capetele de acuzare și nu a oferit inculpaților posibilitatea de a se apăra împotriva noii acuzații.

Potrivit lui Csóti, cazul Beke-Szõcs este unul dintre cazurile care demonstrează că în România, statul de drept este încălcat pe baza apartenenței etnice. Oficialul a dat ca exemple cazurile proprietăților retrocedate maghiarilor, dar care, în fapt, nu au fost restituite acestora și care au fost apoi luate din nou de către statul român, în urma unor noi procese, precum și acuzațiile nefondate împotriva

primarilor care și-au asumat roluri în probleme ale maghiarilor.

Directorul a mai specificat că intenționează să demareze împotriva României o procedură în temeiul articolului 7 din Tratatul UE, pentru încălcarea statului de drept, pe baza apartenenței etnice. (sursa - MTI)

Lasă un comentariu