În studiul “Digitalizarea în companiile industriale din România”, realizat de Cult Market Research, la comanda Academiei Industriale, două treimi dintre companiile românești sunt decise să investească semnificativ în digitalizare, în următorii trei ani, în condițiile în care 80% se confruntă, printre altele, cu problema resursei umane calificate. 79% vizează investiții în producție, 50% în control și 46% în planificare.
Modernizarea și formarea forței de muncă
Potrivit studiului, majoritatea companiilor (74%) consideră că digitalizarea, reprezentată de noile tehnologii (robotizare, servicii cloud, sisteme inteligente și big data), reprezintă principalul factor ce poate contribui la creșterea eficienței activității desfășurate.
Pe lângă digitalizare, modernizarea și formarea forței de muncă reprezintă, de asemenea, aspecte ce pot crește eficiența, în opinia a 61% dintre companii. 49% mizează pe digitalizare pentru reorganizarea proceselor, 25% pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, iar 15% prin mecanizare.
Pentru aproximativ două treimi dintre companiile din industrie, digitalizarea este o prioritate recentă, ce a început să se contureze în ultimii 3 ani. În prim-plan se află companiile mari, cu peste 1.000 de angajați și bugete semnificative, interesate să investească în digitalizarea producției (79%), controlul activității (50%) și planificare (46%). 28% dintre respondenți mizează pe digitalizare pentru procesele generale de operare, iar 26% pentru sprijinul decizional.
Fonduri insuficiente și specialiști puțini
Autorii studiului susțin că a patra revoluție industrială, denumită generic Industria 4.0, este încă la început de drum în România. Deși companiile din industrie privesc digitalizarea drept principala modalitate prin care pot crește eficiența companiei, totuși ele nu profită la capacitate maximă de noile tehnologii.
Motivele țin, în primul rând, de condiții financiare și de infrastructură insuficiente (doar o treime dintre companiile din industrie dețin bugetele și infrastructura necesare pentru a-și digitaliza activitatea). Dincolo de restricțiile bugetare și de infrastructură, firmele se confruntă și cu lipsa oamenilor instruiți în domeniu.
A patra revoluție industrială
Prima revoluție industrială a fost reprezentată de mecanizare, de puterea apei și a aburului. A urmat a doua revoluție, caracterizată de producția de masă, de liniile de asamblare și de electricitate. Cea de-a treia revoluție industrială a fost reprezentată de automatizare și utilizarea computerelor.
În prezent, economia globală se află într-o nouă etapă, Industria 4.0, a patra revoluție industrială, caracterizată de informatizarea proceselor industriale, care conduce la crearea unei fuziuni între lumea fizică și cea digitală. Industria 4.0 presupune, în esență, un transfer parțial al autonomiei decizionale, sistemelor cibernetice.
Deocamdată, Industria 4.0 își centrează eforturile către inovare și crearea de noi modele de business, iar oamenii de afaceri români au înțeles că, într-o economie globală, competitivitatea și performanța vor fi condiționate de modul în care vor implementa noile tehnologii.
Cele mai multe companii din industrie și-au declarat intenția de a realiza investiții în digitalizare, în viitor, chiar dacă nu și-au făcut încă niciun plan concret. Proporția companiilor care doresc investiția, în următorii 3 ani, ajunge la 97%, în prim-plan aflându-se industria IT.
Se impune un ritm alert de schimbare
Industria textilă se confruntă mai mult cu lipsa muncii calificate în activități ce presupun abilități digitale și cu dificultăți de finanțare, comparativ cu celelalte ramuri industriale. Pe de altă parte, industria echipamentelor electrice și electronice deține, în cea mai mare măsură, resursele financiare pentru a realiza digitalizarea (raportat la nevoile proprii).
Tehnologiile implementate în prezent sunt eficiente, dar Industria 4.0 aduce inovații ce imprimă un ritm alert de schimbare, de la o zi la alta, pe care industria românească trebuie să îl urmeze pentru a se menține în competiție. În prezent, procesele de planificare, producție și control sunt cele mai prioritizate domenii pentru implementarea digitalizării.
Acest aspect este unul firesc, întrucât companiile au început și continuă digitalizarea pentru a-și crește eficiența, a avea un control mai bun asupra activității și a reduce timpii de lucru.
Potrivit rezultatelor studiului, companiile din industria românească implementează, în prezent, doar parțial tehnologiile industriei 4.0. Situația este una bună privind optimizarea proceselor, colectarea și analiza datelor, automatizarea, conectarea la rețea și internetul, fiind noțiuni prezente în peste 50% dintre companii, însă există loc de îmbunătățire în ceea ce privește alte aspecte esențiale, precum robotizarea, serviciile cloud, competențele digitale, sistemele inteligente și bigdata.
Selecția priorităților
Deși companiile românești din industrie sunt conștiente de impactul benefic al digitalizării asupra activitățiilor, în prezent, implementarea digitalizării în industria românească se produce într-un ritm lent, fiind menționată lipsa resurselor necesare (umane, financiare, de timp).
Neavând toate resursele pentru a implementa digitalizarea, companiile din industrie sunt nevoite să realizeze o selecție a priorităților, doar 42% dintre reprezentanții companiilor inducând estimări ale investițiilor în proiecte specifice de digitalizare. Celelalte companii fie nu au astfel de proiecte, fie bugetele nu pot fi estimate, alocările bugetare fiind făcute după alte criterii.
Digitalizarea se referă cel mai mult la colectarea și analiza datelor, îmbunătățirea proceselor, securitatea informatică și transparența, controlul operațiunilor, și mai puțin la înlocuirea resursei umane prin mecanizare, controlul la distanță a proceselor și extinderea sistemelor electronice ale companiei.
* * *
Studiul “Digitalizarea în companiile industriale din România” a fost realizat în perioada octombrie 2018 - martie 2019, prin metoda PAPI (chestionar pe suport hârtie, realizat față în față) și CAWI (chestionar online).
La cercetare, au răspuns 300 de reprezentanți ai companiilor din diferite ramuri industriale, de la fabricarea de mașini și utilaje, fabricarea autovehiculelor, industria prelucrării lemnului, industria alimentară, industria textilă, industria metalurgică, la industria IT și fabricarea maselor plastice.
