Sâmbătă, 8 iunie a.c., Galeria Unirea a Artiștilor Plastici Mureș a găzduit vernisajul expoziției personale de pictură a artistului plastic Bilescu Wolfgang. Artistul plastic surprinde prin colorit și acuratețe, cât și prin faptul că lucrările sale nu sunt semnate de autor, în unele cazuri ele sunt semnate doar pe spatele lucrărilor, sau, la cerere, direct pe lucrare. Prezentările au fost făcute de Czijék Lajos, președintele A.A.P.M., Vasile Mureșan, pictor, sculptor, muzeograf expert, și Teodora Chira, artist plastic, director artistic la Asociația Podium. Vasile Mureșan: “Pictura prietenului meu se desfășoară pe o plajă largă, de la figurativism liric - flori etc. -, pe un traseu al căutării de sine, spre libertate maximă de exprimare. Colegul meu explorează, nu știu dacă conștient sau inconștient, un limbaj eclectic de factură postmodernistă, amintind, uneori, de gestualism. În pictura sa manifestă o libertate imperioasă a mișcării în spațiu și, cu mici excepții, preferă spațiile deschise, tinzând spre oprirea gestului în pată, amintind de un expresionism abstract, liber de mimetisme. Pictura sa demonstrează căutări conduse de energiile sale interioare, manifestare picturală a unor trăiri și neliniști de natură biologică și psihică. Aceste tensiuni interioare se transformă în gest și în limbaj plastic, uneori cu trimiteri metafizice sau filozofice. Discursul pictural transpune vizual permanenta desincronizare între timpul realității umane subiective, rimat de incidente interioare și exterioare, concretizat în accelerări și fragmentări, timpul imediatului biologic fizic și psihic și timpul duratelor istorice. Am senzația, uneori, că privind unele picturi, îl văd pe Wolfi în întuneric, asemenea lui Ion din Biblie, căutându-se, strigându-și nevinovăția și iubind în gol, o iubire supranaturală pe care nu e sigur că o are. Alteori, practicând iubirea prin nenorocire, tinde spre lumină, pe care o caută cu obstinență, sondând imemoriale adâncuri mistice. În pictura sa nu veți recunoaște locuri și peisaje, ci vă veți recunoaște locurile și trăirile voastre interioare și rătăcirile, în speranța găsirii luminii și a regăsirii de sine, probabil, în drumul spre sinele sinelui. În picturile lui Wolfi îl regăsim cu totul întâmplător pe Blake Brasher, întâlnit de mine în anul 2016, la expoziția taberei de pictură de la Hărman, și pe Liviu Nedelcu, metamorfozați. Pictorul eliberează ceea ce se află în el, dar n-are nume sub forma, dacă pot spune așa, a picturii informale. Nu mă întrebați cum se numesc lucrările, pentru că nu știu, numai pictorul știe și vă va spune, eu vorbesc aici de trăiri și căutări pe care le simt și le văd, ca privitor avizat. În pictura sa, pictorul refuză în ultima vreme orice figurație explicită și preferă petele, urmele și îmbinarea materialelor și culorilor, realizând un tablou din forme de energie care n-au nume. O energie interioară care îl trăiește, amintind de arta informală. Traseele cromatice sunt cel mai adesea țâșniri spre înalt. Se vede aceasta în lucrarea pe galben, de pe panoul central, cât și în lucrarea de dimensiuni mai mari, a treia de pe același panou. Prima lucrare, cea de pe șevalet, este o alegorie figurativă la nașterea și renașterea naturii, o bucurie a vieții, a primăverii. Lucrarea pe fond negru ar fi, în opinia mea, nașterea luminii, dar ar putea fi în aceeași măsură victoria întunericului asupra luminii. La fel și zbaterile din a treia pictură de pe simeza frontală. Tot acolo găsim picturile 1, 3 și 4 care îmi amintesc de nuferii lui Monet, oglindiri, luciri în lumina diafană. Căutări, căutări, căutări... și trasee energetice în culoare. Felicitări, Wolfi!”. Bilescu Wolgang: “Expoziția se numește <<Emoții>>. Majoritatea sunt tablouri abstracte, printre care sunt strecurate câteva miniaturi despre natură, doar pentru diversificare. Creațiile mele nu urmăresc să copieze opera Marelui Creator, în schimb, încearcă să atragă atenția pe transcederea realității comune. Ele zugrăvesc materializarea artistică a unor emoții la un moment dat. Existența nu este nimic altceva decât un șir neîntrerupt de emoții... Orice emoție este dificil de explicat în cuvinte și nu poate reprezenta exhaustiv adevărul! Acesta rămâne voalat, abstract, accesibil doar dincolo de cuvinte - transcendental. Recomandarea mea: vizualizați simplu, lipsiți de gânduri, lăsând tablourile să vă impregneze ființa. Culorile vii, uneori pastel, formele, întreaga energie generată va crea un moment unic fiecăruia. Faceți ca acest moment să fie o trăire intimă, directă a dumneavoastră, trăire în care eu am fost doar un simplu îndrumător. Unele tablouri vor trezi interes, altele, desigur că nu, așa sunt emoțiile. Tablourile par nesemnate. Am fost întrebat deseori de ce. Multe au, totuși, pe spate, semnătura. Adevăratul motiv pentru care nu sunt semnate normal pe față constă în flexibilitatea oferită proprietarului de a folosi tabloul rotit, după propriul simț. La cerere pot fi semnate și pe față. Mulțumesc tuturor celor care au venit. Mulțumesc, de asemenea, celor care au făcut posibil acest vernisaj, în condițiile în care mie mi-ar fi fost imposibil să mă implic. Fiți binecuvântați!”.
