Ziua Mondială a Siguranței Alimentare a fost marcată, pentru prima dată, la 7 iunie, 2019, având ca temă Siguranța alimentară, o problemă a tuturor (Food Safety, Everyone's Business).
Conform datelor organizațiilor mondiale de specialitate, anual, în lume, se înregistrează aproximativ 600 de milioane de cazuri de tulburări alimentare, una din 10 persoane îmbolnăvindu-se după ce a consumat alimente contaminate. Copiii cu vârsta sub 5 ani poartă 40% din povara bolilor de origine alimentară, cu 125.000 de decese în fiecare an.
Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că siguranța alimentară presupune o relație de încredere între autorități, producători și consumatori privind absența riscurilor alimentare ce ar putea afecta sănătatea consumatorilor. Aceste riscuri, adesea neobservate „cu ochiul liber", pot fi de natură microbiologică, chimică sau fizică: bacterii, virusuri, reziduuri de pesticide, metale grele ș.a.
O lume globalizată cu exporturi anuale de hrană evaluate la peste 1.600 de miliarde de dolari presupune o colaborare internațională în toate sectoarele implicate: medici veterinari, inspectori pentru siguranța alimentelor, laboranți, producători etc.
Anual, peste 23 de milioane de europeni suferă din cauza alimentelor contaminate
Cele 23 de milioane de europeni care se îmbolnăvesc, anual, din cauza alimentelor nesigure, reprezintă doar vârful aisbergului.
În fiecare minut, 44 de persoane - peste 23 de milioane pe an - se îmbolnăvesc din cauza consumului de alimente contaminate, iar aproximativ 4.700 își pierd viața, potrivit celui mai recent raport, intitulat „Povara bolilor de origine alimentară în regiunea europeană a OMS" și reprezintă doar vârful aisbergului: numărul real de cazuri nu este cunoscut.
„Toate țările din lume - mici sau mari, bogate sau sărace - suferă din cauza bolilor de origine alimentară, iar Europa nu face excepție", spune dr. Zsuzsanna Jakab, director regional al OMS pentru Europa. Alimentele reprezintă o afacere globală, cu un lanț alimentar care se rotește în jurul planetei. Un aliment, cât de simplu, poate să conțină ingrediente ce provin de pe mai multe continente, iar siguranța acestuia depinde de colaborarea internațională, spun experții OMS.
Alimentele contaminate sunt responsabile pentru milioane de zile de boală și pot uneori să ducă la afecțiuni severe și de durată (care necesită spitalizare) sau chiar la deces. O mulțime de bacterii, viruși, paraziți, substanțe chimice din alimente au consecințe grave nu numai asupra sănătății, ci și asupra economiei și a mediului înconjurător.
Conform estimărilor, cele mai frecvente cauze ale afecțiunilor alimentare sunt agenții microbieni care provoacă boala diareică. Cel mai cunoscut este norovirusul, cu aproximativ 15 milioane de cazuri, urmat de Campylobacter spp., responsabil pentru aproape 5 milioane de cazuri.
Salmonella spp. non-tifoidică provoacă majoritatea deceselor. Alte cauze majore ale deceselor sunt Campylobacter spp., Listeria monocytogenes și Echinococcus multilocularis. În general, în regiunea europeană a OMS, bolile diareice sunt responsabile pentru 94% dintre tulburările alimentare, 63% din decesele asociate și 57% din numărul total de îmbolnăviri.
„De la spălatul mâinilor, gătitul și depozitarea adecvată a alimentelor, până la supravegherea și reglementarea internațională - fiecare piesă a puzzle-ului privind siguranța alimentară afectează vieți, economii și comunități", conchide dr. Dorit Nitzan, director regional pentru situații de urgență al OMS / Europa.
ANSVSA - peste 200 de amenzi într-o lună
Într-o informare de presă dată publicității la mijlocul lunii mai privind controalele efectuate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor în aprilie a.c., în sectorul produselor alimentare de origine non-animală au fost efectuate 10.765 de controale în unitățile din industria agroalimentară ce desfășoară activități în domenii precum: fabricarea pâinii și a produselor de morărit și patiserie, a băuturilor răcoritoare și alcoolice, precum și în unități de depozitare - semințe, legume, fructe.
Ca urmare a neregulilor constatate au fost aplicate 214 amenzi, în valoare totală de 1.119.820 de lei.
În județul Mureș, în perioada de referință, amenzile au însumat 6.200 de lei, pentru deficiențe constatate la depozitare, precum și pentru lipsa documentelor de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor. „Fruntaș pe ramură" a fost județul Ilfov, unde amenzile au depășit suma de 220.000 de lei, pentru etichetare și manipulare necorespunzătoare a produselor alimentare.
Operațiunea „Demetra"
În aprilie, peste 80 de tone de legume și fructe pline de pesticide din import au fost distruse în cadrul Operațiunii „Demetra", derulată de ANSVA: 23 de tone de ceapă uscată din Polonia; 10 tone de morcovi din Ungaria și Serbia; 23,04 tone de mere din Polonia; 200 de kg de usturoi din China; 6,45 tone de cartofi din Polonia; 1,82 tone de ciuperci din Polonia; 6,78 tone de roșii din Spania; 2,2 tone de vinete din Spania; 7,8 tone ardei gras din Spania; 60 de kg de roșii din Grecia. Au fost aplicate 31 de sancțiuni, în valoare totală de 602.200 de lei.
Topul celor mai periculoase fructe și legume din agricultura industrială
Un studiu făcut de Enviromental Working Group (EWG) a stabilit un top al celor mai nocive fructe și legume, în funcție de nivelul de pesticide care s-a descoperit că îl conțin. În ultimii ani, în topul alimentelor tratate cu pesticide, pe primele locuri se situează căpșunele și merele (cel puțin un pesticid în 98% din mostrele testate).
Alimentele contaminate reprezintă un pericol pentru sănătate și sunt o adevărată sursă de infecții pentru cei care le consumă. Microorganismele sau substanțele chimice din aceste alimente sunt asociate cu peste 200 de afecțiuni, unele dintre ele foarte grave.
Topul fructelor și legumelor care conțin cele mai multe pesticide: 1. căpșune, 2. spanac; 3. napi; 4. nectarine; 5.mere; 6. struguri; 7. piersici; 8. cireșe; 9. pere; 10. roșii; 11. țelină; 12. cartofi.
Topul celor mai sigure fructe și legume de pe piață: 1. avocado; 2. porumb dulce; 3. ananas 4. mazăre (congelată); 5. ceapă; 6.papaya; 7. vinete; 8. sparanghel; 9. kiwi; 10. varză; 11. conopidă; 12. pepene galben; 13. broccoli; 14. ciuperci; 15. pepene roșu.
Noua Zi Mondială a Siguranței Alimentare a fost creată printr-o rezoluție adoptată la Adunarea Generală a ONU. Pentru a o promova, OMS - Europa colaborează cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Codex Alimentarius, o organizație globală care susține siguranța alimentelor cu o serie de standarde, orientări și coduri de practică stabilite de OMS și FAO pentru protejarea sănătății consumatorilor și promovarea practicilor corecte în comerțul cu alimente.
Salată de avocado și ouă
Ingrediente: 1 avocado, 2 linguri de iaurt grecesc, 1 linguriță de zeamă de lămâie, 4 ouă fierte tari, 1 tulpină de țelină, pătrunjel sau mărar, sare și piper.
Mod de preparare: pasează avocadoul (curățat de coajă) și amestecă-l cu iaurtul grecesc și zeama de lămâie, adaugă ouăle fierte (curățate și tăiate), tulpina de țelină și pătrunjelul sau mărarul tăiat mărunt, asezonează cu sare și piper. (surse -www.euro.who.in, www.ewg.org/foodnews, www.un.org/en/events/foodsafetyday/, www.ansvsa.ro, www.topfitness.ro)
