În ședința de miercuri, 12 iunie 2019, Guvernul a adoptat un act normativ care prevede desființarea centrelor de plasament vechi pentru copiii aflați în grija statului, urmând ca de la 1 ianuarie 2021, copiii aflați sub protecție socială să locuiască în case și apartamente de tip familial.
Indemnizație de sprijin de 400 de lei
Ministrul Muncii și Justiției Sociale, inițiatorul proiectului, precizează că Guvernul a aprobat modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principalele schimbări vizând finalizarea dezinstituționalizării copiilor până la sfârșitul anului 2020, încurajarea plasamentului la familie sau rude, prin acordarea unei indemnizații lunare de sprijin de 400 de lei, și interzicerea instituționalizării copiilor în centre de plasament.
Astfel, în vederea finalizării demersului de dezinstituționalizare a copiilor, actul normativ adoptat interzice plasamentul copiilor în servicii de tip rezidențial cu caracteristicile centrelor de tip clasic, începând cu data de 1 ianuarie 2020. Măsura este necesară pentru ca instituțiile de tip vechi, care trebuie închise, să fie depopulate treptat, dar și pentru a sprijini dezvoltarea rețelelor de servicii alternative la îngrijirea instituțională.
Centrele de plasament, închise
Actul normativ adoptat de Guvern introduce obligația autorităților de la nivel local, dar și a furnizorilor privați de servicii sociale, de a închide centrele de plasament de tip vechi sau de a reorganiza serviciile de tip rezidențial, până la data de 31 decembrie 2020.
După data de 1 ianuarie 2021, funcționarea centrelor de plasament este interzisă, iar nerespectarea acestei prevederi va fi considerată contravenție și se pedepsește cu amendă cuprinsă între 3.000 lei și 10.000 lei.
În același timp, având în vedere numeroasele recomandări formulate de-a lungul timpului cu privire la eliminarea excepțiilor privind instituționalizarea copiilor cu handicapuri grave, cu dependență de îngrijiri în servicii de tip rezidențial specializate, actul normativ elimină excepția de instituționalizare a copilului cu dizabilități cu vârsta sub 3 ani.
Documentul introduce excepția de instituționalizare pentru copilul cu vârsta între 3 ani și 7 ani neîmpliniți, dacă acesta prezintă atât deficiență funcțională completă, cât și limitări de activitate și restricții de participare complete, confirmate de serviciul de evaluare complexă din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului și pentru care nu poate fi asigurat accesul la servicii de abilitare-reabilitare în alte tipuri de servicii, începând cu 1 ianuarie 2021.
Îngrijirea copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate
Prin modificările aduse Legii 272/2004, sunt stimulate și persoanele care doresc să se implice în creșterea și îngrijirea unui copil separat de familie, prin introducerea unei indemnizații de sprijin lunară, în cuantum de 400 lei. Decizia a fost luată după ce s-a constatat în timp că plasamentul la familie, persoană, rudă este mai eficient pe termen mediu și lung pentru copiii separați de familie, dar și mai rentabil din punct de vedere al costurilor.
În ceea ce privește situația copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, s-a stabilit ca pe lângă rudele până la gradul IV, care pot fi desemnate să asigure creșterea și îngrijirea acestor copii, să fie introduse și persoanele care fac parte din rețeaua socială a acestuia și față de care a dezvoltat relații de atașament sau cu care s-a bucurat de viața de familie.
Documentul introduce și prevederi clarificatoare privind desemnarea persoanei în grija căreia rămâne copilul pe durata absenței părinților, astfel încât să se evite situațiile în care, printr-o interpretare restrictivă, această desemnare se face doar pentru un an, fără a mai fi realizată prelungirea succesivă a acesteia. În acest fel se evită lipsirea copilului de o persoană care să suplinească rolul ce ar fi trebuit îndeplinit de părinți.
La părăsirea centrului de protecție, tinerii primesc trei salarii minime
Avându-se în vedere creșterea calității vieții tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecție specială, a fost introdusă obligația direcției generale de asistență socială și protecția copilului să le acorde sprijin în căutarea unui loc de muncă și a unui loc de cazare în ultimele șase luni de ședere în sistem, iar serviciul public de asistență specială să îi monitorizeze timp de doi ani.
Tot pentru a veni în sprijinul tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială, s-a stabilit creșterea indemnizației acordate acestora la ieșirea din sistem, de la valoarea unui salariu de bază minim brut pe țară la valoarea a trei salarii minime brute.
Noțiunea de familie extinsă
Modificările adoptate asigură și o delimitare mai clară a noțiunii de familie extinsă, pentru a facilita desfășurarea procedurilor menite să identifice cea mai bună măsură de protecție specială pentru copil, dar și a indicării exprese a persoanelor care pot fi avute în vedere.
Astfel, actul normativ stabilește că membrii familiei extinse sau ai celei substitutive pot fi doar acele persoane cu care copilul sau familia acestuia au menținut relații personale și contacte directe.
De asemenea, ținând cont de principiul ascultării opiniei copilului și luării în considerare a acesteia, dar și de vârsta și de gradul său de maturitate, s-a stabilit că este obligatoriu consimțământul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani în ceea ce privește stabilirea programului de relații personale în situația în care părinții divorțează. În cazul în care copilul refuză să își dea consimțământul, programul se stabilește de către instanța judecătorească.
Modificările adoptate de Guvern vizează și minorii solicitanți de azil. Astfel, la categoriile de copii care beneficiază de măsuri de protecție specială se adaugă și copiii solicitanți de azil, dar și obligația direcțiilor de protecție de a numi o persoană care să asiste solicitantul de azil minor pe parcursul tuturor procedurilor legale privind clarificarea situației sale.
