BoE estimează că firmele cu sediul în UE dețin contracte derivate de tip over-the-counter cu o valoare noțională de 69 de mii de miliarde de lire sterline la casele de compensare din Regatul Unit. Piața OTC (over-the-counter) este o piață descentralizată, spre deosebire de o bursă, unde dealerii aflați în zone geografice diferite sunt conectați prin telefoane și computere. Această piață este dedicată instrumentelor financiare care nu sunt listate pe o bursă de acțiuni sau instrumente derivate.
Conform unui raport al Băncii Internaționale a Reglementelor (BIS) pe o piață OTC nu există centralizarea ordinelor și nici a decontării, care este indispensabilă pentru o piață bursieră. Tranzacțiile sunt bilaterale, toți termenii pot fi negociabili, iar prețurile tranzacțiilor OTC nu sunt publice.
O mare parte din cele 69 de mii de miliarde de lire sterline - mai exact, 41 de mii de miliarde - va ajunge la maturitate imediat după martie 2019, când Marea Britanie urmează să părăsească UE. Apelul BoE a fost dublat și de cel al Asociației Internaționale de Swap și Derivate, care se ocupă de această industrie. Grupul a cerut UE să pregătească un cadru legislativ, pentru a se evita un impas costisitor.
BoE a avertizat în mod constant în ultimul an despre faptul că Brexit induce o incertitudine juridică privind soarta unor cantități mari de contracte financiare, de la polițe de asigurare, la instrumente, derivate. Dar, deși Bruxellesul a contestat în bună parte analiza BoE, a admis totuși că piața instrumentelor derivate reprezintă un risc potențial pentru stabilitatea financiară. Comisia nu a dezvăluit încă măsurile de urgență pe termen scurt pe care le pregătește în vederea prevenirii potențialelor probleme.
Guvernul britanic a declarat că va autoriza casele de compensare europene și va acorda permisiuni temporare care să permită companiilor financiare să-și continue activitatea. Însă niciun anunț similar nu a venit din partea UE, deși majoritatea businessului european cu instrumente derivate se desfășoară la Londra.
Organismele de reglementare, cum ar fi Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe, au declarat că vor încheia o serie de memorandumuri de înțelegere cu autoritățile britanice de reglementare, dar negocierile se lasă încă așteptate”.
Și în România, teama de o nouă criză este la ordinea zilei. Iată cum se comentează iminența crizei din perspectiva analistului și deputatului Remus Borza: “Și criza va veni.
Toate marile crize din ultima sută de ani au debutat în SUA. Anul acesta, am avut trei avertizori care anunțau încheierea unui ciclu de creștere economică și prevesteau recesiunea. Corecțiile de pe bursa americană din ianuarie, februarie și săptămâna trecută nu sunt deloc întâmplătoare. Toți cei trei indici bursieri de pe Wall Street, Nasdaq, S&P și Dow Jones, în ultima săptămână, s-au depreciat cu peste 10%, alimentând speculațiile că nu sunt simple corecții și că va urma o perioadă îndelungată de turbulențe. Economia globală e un mare balon de săpun, care, în curând, se va sparge. PIB-ul tuturor țărilor lumii este de 85.000 miliarde de dolari. Conform FMI, datoria globală este de 164.000 miliarde de dolari, iar, potrivit Institute of International Finance (IIF), totalul datoriei publice și private, la nivel global, este de 247.000 miliarde de dolari, reprezentând 318% din PIB-ul global. Majoritatea țărilor lumii, chiar și cele dezvoltate, sunt supraîndatorate. În lume sunt în circulație titluri de valoare de peste 300.000 miliarde de dolari, care de mult nu mai au nicio acoperire în aur sau valute. Tendințele inflaționiste cu care se confruntă și România, creșterea dobânzilor, Rezerva Federală a SUA, crescând dobânda de referință la 2,25%, cu intenția de a o majora la 3,5% până în 2020, sunt elemente care vor alimenta criza de lichiditate. Odată cu creșterea dobânzilor, investitorii vor fi tentați să-și investească banii în obligațiuni, retrăgându-i de pe piețele de capital, care, evident, se vor prăbuși. Supraevaluarea acțiunilor companiilor americane, datoriile suverane ale țărilor europene (Grecia, Italia), maximele istorice înregistrate în ultimii doi ani, atât pe burse, cât și pe piețele imobiliare, anunță sfârșitul balului.
Bomboana de pe colivă o reprezintă războiul comercial al SUA cu China și Europa. Politica protecționistă a lui Trump, materializată în impunerea unor suprataxe vamale, a generat deja măsuri de retorsiune din partea Chinei și Europei. Creșterea taxelor vamale frânează liberul schimb și volumul mărfurilor tranzacționate cu consecința contractării economiei globale.
(Va urma)
