Trebuie să facem precizarea că ambrozia nu este o plantă protejată, ba, din contră, este necesară stârpirea ei. În cursul zilei de ieri, am primit un telefon din partea doamnei dr. Simonfi Irina, care, ne-a semnalat faptul că, locuind pe o stradă de lângă calea ferată, în zona Gării Mici, a constatat că de-a lungul căii ferate au crescut alarmant de mult buruienile, dar, din nefericire, și ambroziile. Dar, mai întâi de toate, să cunoaștem câteva date despre această plantă, din date selectate de pe Wikipedia.
DESCRIERE, ISTORIC, RĂSPÂNDIRE
Denumirea plantei este “ambrosia artemisiifolia”. Este o buruiană invazivă, cu originea în nordul Americii. Crește pe marginea drumurilor, pe ogoare, prin culturi de trifoi, ruine și în locuri lăsate în paragină. Denumirea ei populară este “iarbă de paragină, iarba pârloagelor, floarea pustei”. A ajuns și în Europa prin importurile de cereale. În anul 1863 a fost pentru prima data semnalată în Germania. În România a fost observată mai întâi la Orșova, în anul 1910. S-a răspândit pe parcurs și acum o regăsim preponderent pe Valea Mureșului, în Banat, în județele Bihor, Vaslui, Giurgiu. Înflorește în perioada lunilor august-septembrie. Polenul plantei, purtat de vânt, provoacă polinoze: rinită alergică, conjunctivită alergică, astm, leziuni urticariene de contact, este un factor agravant al astmului bronșic.
CONDIȚII DE DEZVOLTARE
Se dezvoltă bine în climă caldă, lumină și ploi de vară, dar nu-i priesc copacii și vegetația deasă. Ambrozia crește de la altitudinea nivelului mării până la înălțimea de 400 m. Crește în grădini, în culturile de cereale și de florea-soarelui, respectiv, în zonele lăsate în paragină, cum ar fi, pe marginea drumurilor și a căilor ferate, în apropierea dărâmăturilor, pe șantierele de construcții, în zone unde s-a depozitat pământ excavat, respectiv, pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute.
UNELE STUDII, ISTORIC
După cum au descris, în anul 1958, americanii Wagner și Beals, ambrozia a fost descoperită și identificată, ca buruiană, în 1838. După descrierile lui Basett și Crompton, în 1975, ambrozia a fost studiată de către Palliser în 1863. În Canada s-a descoperit că polenul acestei specii are o vechime de peste 60.000 ani, din perioada interglaciară. Intensificarea transporturilor intercontinentale a produselor agricole: cartofi, cereale, semințe de trifoi, a facilitat răspândirea acestei specii pe alte continente. Prezența ambroziei pe continental European a fost semnalată prima dată în 1863, în Germania, și în 1870, în Elveția, dar răspândirea speciei a fost încetinită. Răspândirea plantei pe continentul european a început în perioada Primului Război Mondial. Prima apariție pe teritoriul Ungariei a fost în anii 1920, în Somogy, apoi, o răspândire amplă în Ungaria a avut loc în anii 1990. Începând cu anii 1950, s-a răspândit cu repeziciune în Europa. În această perioadă a fost semnalată în regiunile lyoneze - Franța. În perioada 1960-1970 a provocat numeroase probleme de sănătate în rândul locuitorilor zonei. Conform unui studiu, cea mai afectată țară este Ungaria, unde 58-60% din populație sunt sensibili la polenul de ambrozie, în Germania 14% ,în Olanda 15%, iar în Danemarca 20%.
AMBROZIA ÎN ROMÂNIA
În România, planta s-a aclimatizat recent. Primele informații asupra acestei specii în România sunt din anul 1908, prezentă în zona Banat, Sighet, Moldova, Muntenia și Ploiești. S-au identificat doar exemplare individuale, sau populații foarte mici. După anul 1990, pe teritoriul României, numeroase terenuri agricole au fost abandonate, au avut loc defrișări masive în sectorul silvic, astfel, ambrozia s-a extins foarte mult în flora spontană, invadând inclusiv culturile agricole. A crescut foarte mult producția de polen de ambrozie. Cantitatea de polen se dublează în perioadele de secetă și temperaturi crescute. Persoanele sensibile au probleme toată vara din cauza acestui polen, cele mai frecvente simptome fiind strănuturile, rinoreea, congestia nazală, conjunctivita alergică, manifestată prin lăcrimare, prurit și eritem ocular. De asemenea, la persoanele care smulg ambrozia, poate apărea dermatita de contact.
REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE
Ambrozia nu este recunoscută oficial, în România, ca plantă de carantină, dar există o lege pentru combaterea ambroziei și este considerată a fi cea mai alergenă plantă din țară. Legea pentru combaterea ambroziei a fost promulgată la 08 martie 2018, prin care este recunoscută și considerată cea mai alergenă plantă din România. La 6 februarie 2018, Camera Deputaților a votat, cu 264 de voturi pentru și o abținere, proiectul legislativ. Conform legii, în scopul distrugerii ambroziei și prevenirii răspândirii ei, proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, vor desfășura, periodic, în perioada cuprinsă între răsărirea acestei plante și apariția primelor inflorescențe, respectiv, cel târziu până la data de 30 iunie a fiecărui an, lucrări de întreținere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte lucrări și metode specifice. Măsurile se mențin până la sfârșitul perioadei de vegetație a ambroziei. Beneficiarii lucrărilor de construcții au obligația ca pe terenurile afectate de lucrări să ia măsurile necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii ambroziei. Lucrările de întreținere a terenurilor, în vederea combaterii plantei menționate, în ariile naturale, protejate prin lege, se face potrivit Planului de management pentru acestea. Amenda pentru neconformare este între 750 și 5.000 de lei - persoanele fizice, și 5.000 - 20.000 de lei - persoanele juridice.
LA FAȚA LOCULUI
Constatând cele sesizate, la fața locului, am primit și o scurtă relatare din partea doamnei dr. Simonfi Irina: “Prima dată am dat telefon la Protecția Mediului, pentru a sesiza faptul că e necesară erbicidarea de-a lungul căii ferate. Am înțeles că am vorbit cu directorul adjunct de acolo. Mi-a promis că va discuta problema cu Primăria. Am dat telefon, în dimineața aceasta, și la cei de la C.F.R. Mi-au răspuns că nu știu cine trebuie să se ocupe de acest aspect. În cele din urmă, am sunat la redacția ziarului “Cuvântul liber” și am sesizat acest aspect. Ambrozia este o plantă alergizantă. Pentru cei care suferă de alergii, este o plantă foarte periculoasă. Copiii care fac alergie și nu sunt tratați, vor sfârși prin a face astm bronșic. Această plantă trebuie extirpată. Mai nou este și o lege în acest sens. Cele mai afectate persoane, indiferent de vârstă, sunt cele sensibile la polen”.
ALTE CONSTATĂRI
Continuând traseul, până în capătul străzii Kós Károly, de-a lungul căii ferate, până în dreptul fabricii Mobex, unde este fundătura străzii, constatăm alte nereguli. Pe lângă faptul că buruienile sunt crescute, astfel încât, în scurt timp vor acoperi clădirile, descoperim că a fost reparată strada, pe o suprafață de sub un metru pătrat. Nu e rău. Partea rea este că stratul de asfalt dislocat a fost abandonat alături, lângă calea ferată. La fel au fost abandonate niște șine de cale ferată și traverse, obiecte de inventar de care nimeni nu se preocupă.
