Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat vineri că țara noastră urmează să preia 10 migranți din Malta, care vor fi relocați, răspunzând, astfel, favorabil, alături de alte state, unui apel de preluare lansat de Comisia Europeană, pe fondul refuzului Italiei de a debarca pe teritoriul ei sute de migranți ilegali, aduși de nave ONG pe Mediterana, din zona Libiei.
În comunicatul dat publicității se arată că nu este prima dată când România preia migranți din Italia și din Malta, anterior, autoritățile române dându-și acordul pentru a prelua 15 persoane, dintre care 11 au ajuns deja în România. “Este o decizie care arată disponibilitatea României de a contribui la efortul de solidaritate în astfel de situații, fiind vorba de persoane vulnerabile, care necesită protecție, iar acest răspuns nu pune în niciun fel presiune pe sistemul românesc de azil”, precizează reprezentanții MAE.
Chiar dacă situația actuală nu poate fi comparată cu nivelul fluxurilor de migranți din perioada 2015-2016, fenomenul rămâne foarte îngrijorător, cu o creștere semnificativă a mortalității în rândul migranților care aleg această cale, menționează sursa citată, argumentând că “în timpul Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, autoritățile române implicate au reușit să identifice soluții punctuale prin introducerea unui nou concept, respectiv aranjamentele temporare, un instrument fără caracter legislativ obligatoriu menit să simplifice coordonarea dintre statele membre UE în astfel de situații”.
Reamintim că, anul trecut, în decembrie, la Marrakech (Maroc), în cadrul unei conferințe interguvernamentale, a fost adoptat Pactul mondial pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată”, document puternic susținut de Franța și Germania, denunțat, în schimb, de Statele Unite ale Americii, Ungaria - considerate ca țări conduse de guverne ostile imigranților - dar și de Australia și țări europene precum: Israel, Cehia, Polonia - care au anunțat că Pactul contravine politicilor lor în domeniul migrației și pune în pericol securitatea națională, documentul având, potrivit analiștilor, un impact major asupra întregii planete, a cărei existență va fi bulversată pe termen lung - o veritabilă “ciocnire a civilizațiilor”. În Belgia, Pactul a provocat demisii din guvern, naționaliștii flamanzi părăsind executivul, care a devenit minoritar.
În contextul preparativelor pentru reuniunea din Maroc, în timp ce cancelarul german Angela Merkel îi acuza pe opozanți de “naționalism în cea mai pură formă”, reputatul Gatestone Institute atrăgea atenția că “Pactul nu se referă la refugiații care încearcă să scape de persecuții în țara lor, ci promovează ideea că migrația - indiferent de motivul ei - trebuie încurajată, autorizată și protejată” și, mai mult, prin semnarea acordului “migrația va deveni efectiv un drept al omului (…) Statele membre ale ONU nu numai că trebuie să-și deschidă granițele pentru imigranții lumii, ci și să-i ajute să-și aleagă viitoarea țară, oferindu-le informații complete despre țara în care doresc să se stabilească”.
În România au existat extrem de puține informații și nicio dezbatere publică privind prevederile Pactului (de altfel, documentul nici nu a fost tradus în limba română) și consecințele aplicării acestora pe teritoriul țării noastre. Într-un târziu, la insistențele mass media, MAE a confirmat că România a fost reprezentată la Marrakech de o delegație interministerială, după ce președintele Iohannis a semnat memorandumul propus de Guvern pentru semnarea Pactului, însă Bucureștiul a ales să se abțină de la vot “pentru a avea o abordare echilibrată, care să țină cont de lipsa unui consens la nivel european”.
Pe de altă parte, surse citate de Reuters afirmă că țările membre ale Uniunii Europene care vor refuza acceptarea imigranților extracomunitari ar putea fi obligate să achite așa numitele “contribuții de solidaritate”, la inițiativa Franței și a Germaniei. Conform unui proiect de document vehiculat la o reuniune a miniștrilor de Interne din țările UE, planul prevede, în continuare, obligativitatea țărilor europene de a accepta solicitanți de azil, dar pot fi făcute excepții pentru țările care contribuie cu “măsuri alternative de solidaritate”, surse diplomatice precizând că această formulare se referă la contribuții la bugetul UE sau la proiecte de dezvoltare în țări din Africa.
Potrivit statisticilor ONU, migranții reprezintă 3,4% din populația mondială, iar transferurile financiare ale acestora sunt în jur de 450 de miliarde dolari, adică 9% din PIB-ul mondial.
