Traficul de persoane este sclavia zilelor noastre. Deși legal sclavia a fost abolită în secolul XIX, unele estimări spun că mai mulți oameni sunt astăzi robiți decât acum două secole. Chiar dacă munca forțată încă există în Europa și în țările dezvoltate, principala formă de exploatare este cea sexuală * La nivel mondial, aproximativ 21 de milioane de oameni sunt considerați a fi victime ale muncii forțate. Mulți sunt, de asemenea, victime ale traficului, majoritatea pentru exploatare sexuală. Femeile și fetele reprezintă peste 70% din totalul victimelor estimate în lume * Conform unui raport al Comisiei Europene, într-un singur an (între 2013 și 2014), în UE s-au înregistrat 15.846 de victime ale traficului de ființe umane, dintre care 76% femei și fete. Dar cifrele reale ar putea fi mult mai mari * Două din trei victime înregistrate (67%) au fost traficate pentru exploatare sexuală; 21% pentru muncă forțată și 12% pentru alte motive, cum ar fi cerșitul, prelevarea de organe sau exploatare la domiciliu. Majoritatea victimelor identificate sunt resortisanți ai UE * La momentul actual, este a doua cea mai profitabilă afacere ilegală după traficul de droguri, devansând traficul de arme. Unul din motivele pentru care este o afacere profitabilă este că, spre deosebire de droguri, o persoană poate fi revândută * Aproximativ 62% din traficul de persoane din Uniunea Europeană se face în scopul exploatării sexuale, iar locul secund e ocupat de traficul prin muncă forțată.
Printre celelalte tipuri de trafic de persoane există obligarea la cerșetorie, la comiterea de fapte ilegale și altele * Majoritate victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană sunt recrutate din estul Europei, din țările unde oamenii au mai puține opțiuni în ce privește cariera, unde populația este foarte tentată în a-și găsi un loc de muncă în afara țării și copiii sunt mai greu de crescut și, astfel, mai neglijați. * O pondere mare din traficul de persoane îl are exploatarea sexuală * Din numărul victimelor exploatate sexual, multe victime sunt minore * Cel mai mare număr de victime identificate au vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, iar împreună cu grupa 18-25 de ani, alcătuiesc 90% din totalul victimelor exploatate sexual * De multe ori, traficanții trec în contul victimelor sume absurde de bani care trebuie plătite prin prostituție, fie că e vorba de bani datorați pentru bilet de avion, acte, cazare și mâncare sau flori primite pe patul de spital sau profită de atașamentul emoțional pe care îl dezvoltă victimele pentru a le iniția și apoi ține sub exploatare * Alte forme ale traficului de persoane includ obligarea la cerșetorie, obligarea la comitere de ilegalități sau prelevarea de organe * Împreună cumulează aproximativ 22% din traficul de persoane, însă cu toții știm că în ce privește cerșetoria, de multe ori părinții sunt cei care își exploatează copiii, iar în cazul bătrânilor, puțini cred că sunt constrânși. De multe ori, aceste persoane provin din medii deosebit de vulnerabile sau sunt păcălite cu pretextul unor tratamente.
Primele zece județe sursă (cele în care victimele își aveau domiciliul/ rezidența la data înregistrării) în care își au domiciliul/ rezidența cele mai multe dintre victimele înregistrate au fost, în 2018: Bacău, Dolj, Galați, Călărași, Vrancea, Prahova, Constanța, Sibiu, Bihor și București (între 3,6% - 6,4% din totalul victimelor). Această realitate statistică indică o concentrare geografică a activității infracționale, dar și o rată crescută de vulnerabilitate victimală, în rândul populației aflate în condiții de risc.
Vulnerabilitate și risc - Mecanismele de identificare a victimelor exploatate în țară se află într-o mult mai mare măsură sub controlul „actorilor" naționali. Recrutarea pentru trafic speculează vulnerabilitățile persoanei, întreg contextul de viață al acesteia. Persoanele din mediul rural sunt mai degrabă vulnerabile la anunțurile în presa scrisă privind locuri de muncă, în timp ce persoanele din mediul urban sunt mai degrabă vulnerabile la recrutarea pe internet și anunțuri cu locuri de muncă în mediul on-line. În cazul copiilor victime, se constată: insuficientă supraveghere, îndrumare și control parental, relații de comunicare și atașament disfuncționale, între mamă și fiică, dorința de independență financiară a copiilor, influența negativă a unui anturaj nepotrivit.
Anul trecut au fost înregistrate 363 de victime de gen feminin și 134 de gen masculin, mediul de proveniență fiind, în majoritatea cazurilor, cel rural.
În ce privește modul de exploatare, situația se prezintă astfel: 335 de cazuri - exploatare sexuală, 100 de cazuri - exploatare prin muncă, 26 de cazuri - cerșetorie, 27 de cazuri - tentativă (5,4%).
Destinația exploatării - primele 5 țări: România; Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, în majoritatea cazurilor fiind vorba de exploatare sexuală și cerșetorie. (anitp.mai.gov.ro, 18 octombrie.ro, europarl.europa.eu)
România, sursă a traficului de persoane
Raportul pe 2018 întocmit de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne relevă că, în domeniu, tendințele și practicile sunt, în general, similare cu cele care au operat în anii anteriori, iar România păstrează caracterul pregnant de țară sursă a traficului de ființe umane:
• Se păstrează zonele de impact ale activității infracționale de trafic de persoane, deja consacrate: Germania, Italia, Spania, Marea Britanie.
• Orientarea grupărilor infracționale spre exploatarea sexuală a victimelor, în plan intern, fiind preferate victimele minore, mai ușor de recrutat și exploatat (traficul intern se menține la aproximativ 50% din totalul cauzelor de trafic investigate).
• Evoluția către infracțiunea de proxenetism, victimele fiind racolate în scopul practicării de bună voie a prostituției, atât în țară, cât și în străinătate, de obicei sub paravanul ofertelor, adresate clienților, prin intermediul internetului, pentru servicii de masaj sau escortă, în state unde prostituția este legală/tolerată/reglementată.
• Se păstrează formele clasice de exploatare a victimelor - exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă, constrângerea la săvârșirea de infracțiuni „mărunte" și obligarea la practicarea cerșetoriei, cu respectarea clasamentului modurilor de exploatare din anii precedenți, respective exploatarea sexuală pe primul loc (peste 80% din dosarele înregistrate în anul 2018), urmată de exploatarea prin muncă și obligarea la practicarea cerșetoriei; de altfel, tendințele surprinse la nivel european în ceea ce privește exploatarea sexuală ca scop principal al traficului de persoane se regăsesc și în România.
În anul 2018, profilul traficantului nu a suferit schimbări față de anii anteriori, astfel că aceștia sunt cetățeni români de ambele sexe, cu vârste variate, unii cunoscuți cu antecedente penale pe trafic de persoane ori alte fapte penale. Ponderea cetățenilor străini investigați în dosarele de trafic de persoane este de sub 1%. Traficul intern rămâne preponderent, o proporție semnificativă din victime, cu precădere minore, fiind exploatate pe teritoriul României.
