Perioada imediat următoare Revoluției de la 1848, din Transilvania - marcată de promisiuni neonorate de mai marii zilei, și, mai ales de opresiuni - a constituit tema expunerii prezentate miercuri, 30 octombrie, la Casa Ianului, de către doamna cercetător Elena Mihu.
Iată doar câteva idei la temă, dintr-un vast material ce va face obiectul noii cărți a domniei sale, ce va fi lansată în curând:
Anul revoluționar 1848 în Ardeal. Austriecii, după eșecuri repetate, cer ajutorul armatei ruse. Ungurii, printr-o mistificare grosolană a situației reale, cer populației transilvane să fie alături de ei și să lupte contra Austriei. După ce ungurii sunt învinși, deși armata lui Iancu a fost “pavăză și scut” pentru austrieci, aceștia nu au satisfăcut nici măcar o cerere a revoluționarilor români, pe care aceștia le formulaseră la Adunarea de la Blaj. Din contră, Împăratul Franz Jozsef îl desemnează ca guvernator al Ardealului pe Ludwig Volhgemutt (1848-1851), care, drept “răsplată” pentru “ajutorul acordat” de români, desființează armata Iancului, care le încurca planurile și, sub diferite motive, îi arestează rând pe rând, pe toți conducătorii acesteia, inclusiv pe Avram Iancu. Reorganizează administrativ Transilvania, în 6 comitate, mai mult pe voia și interesul sașilor și al secuilor, înființează Comisiile de purificare, instanțe care, pe lângă tribunalele de sânge, încă existente, vor judeca mai departe, pe toți revoluționarii, cu precădere pe preoții ortodocși ardeleni.
Singurele revendicări de care au beneficiat românii, după toată jertfa dată vamă pentru dreptate, adevăr și libertate au fost: aprobarea desfășurării celor două sinoade, ortodox și greco-catolic (1850); aprobarea sumei de 60.000 de florini, drept despăgubire pentru reconstrucția de biserici românești distruse și, într-un final, acordarea, de căre Împărat, a unor medalii și decorații luptătorilor români în revoluție. Avram Iancu, Axente Sever și alți revoluționari le-au refuzat cu onoare și demnitate, considerându-le un afront și o bătaie de joc la adresa miilor de români care au fost sacrificați pentru interesul altora. Ca mai totdeauna, în istorie, acest lucru fiind valabil și pentru ziua de azi, noi, românii, am fost mereu trădați, mințiți, umiliți, manipulați, pentru ca alții să profite de pe urma noastră în interes propriu.
Materialul prezentat a antrenat la o discuție pe această temă, foarte aprinsă, și alte persoane ca: prof. Dimitrie Poptămaș, prof. dr. Voica Foișoreanu, jrs. Ioan Berța, dr. Mihai Tomșa, col. Deac Alexandru, iar ,,Clipa de poezie” a fost susținută de subsemnatul.
