CIMITIRUL DIN VALEA UZULUI, ÎNTRE INSTANȚĂ ȘI „VIZITE DE LUCRU"

Distribuie pe:

Într-o precizare formulată pentru agenția ungară de presă MTI, prefectul de Bacău, Valentin Ivancea, confirmă faptul că, la 11 octombrie, a atacat în contencios administrativ hotărârile Primăriei Dărmănești privitoare la trecerea Cimitirului militar din Valea Uzului (județul Harghita) din domeniul privat în domeniul public al orașului Dărmănești (județul Bacău), respectiv autorizația de amenajare a parcelei românești și a solei eroilor români.

Prefectul invocă lipsa avizelor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) și Ministerului Culturii, citând, în acest sens, legislația în domeniu, potrivit căreia „autorizațiile de construire eliberate fără avizele din partea autorităților de stat enumerate sunt nule de drept".

Prefectul a mai menționat, printre altele, că în documentația depusă pentru eliberarea autorizației de construire, Primăria Dărmănești nu a făcut dovada dreptului real de proprietate asupra terenului, plus că o hotărâre de guvern din 2010 arată că acest teren este în domeniul public al comunei Sânmartin.

Sursa citată informează, totodată, că miercuri, 6 noiembrie, la invitația ONCE, reprezentanți ai instituțiilor românești, ungare, ruse și germane responsabile cu îngrijirea cimitirelor militare au efectuat o vizită de informare în cimitirul din Valea Uzului.

În urma acestei întrevederi, colonelul Kovács Vilmos, comandantul Institutului și Muzeului Militar din Budapesta, a declarat, pentru MTI, că de la discuțiile care au avut loc în luna iunie între autoritățile competente din România și Ungaria, nu s-a înregistrat vreun progres în rezolvarea cazului.

Potrivit colonelului, cea mai urgentă solicitare a părții maghiare a fost încetarea situației de profanare gravă care a avut loc în cimitir - prin faptul că, dintre cele patru rânduri de cruci de beton ridicate în memoria unor soldați români necunoscuți, două au fost amplasate peste mormintele unor soldați maghiari. Partea română a considerat că profanarea nu a fost dovedită, a adăugat oficialul ungar.

„Există o singură soluție în acest sens: în zona în care se află cele 50 de cruci, monumentul și rândul de drapele, să efectuăm, împreună cu partea română, săpături care să confirme faptul că acolo sunt îngropați soldați. Dacă sub cruci descoperim soldați, aceștia nu pot fi alții decât soldații maghiari înmormântați în 1917", a declarat colonelul, care și-a exprimat, totodată, îndoiala privind necesitatea celor 50 de cruci în cimitir, pe care să scrie „erou român necunoscut", când, potrivit ONCE, acolo se odihnesc 11 soldați români, iar partea maghiară a dovedit, prin documente, că cinci dintre cei 11 soldați considerați a fi români sunt, de fapt, soldați maghiari, iar unul, soldat rus.

„În cimitir se odihnesc cel mult cinci soldați români, dar nu am primit un răspuns satisfăcător la întrebarea noastră cu privire la ceea ce reprezintă cele 50 de cruci ridicate pentru aceștia", a conchis reprezentantul Budapestei.

La întrebarea dacă și Primăria Sânmartin (Harghita) a greșit, la fel ca Primăria Dărmănești, atunci când a renovat, în urmă cu câțiva ani, cimitirul fără a deține o autorizație în acest sens, Kovács a spus că, în opinia sa, între cele două modificări ale cimitirului există mari diferențe: Primăria Sânmartin a creat, cu intenția de îmbunătățire, un parc memorial într-o zonă neamenajată, în care a amplasat peste 600 de cruci din lemn, fără intenția ca acestea să fie puse chiar deasupra mormintelor, iar pe ele au fost trecute simboluri care se aplică tuturor soldaților care se află în cimitir, indiferent de naționalitatea lor: o sabie și o cască.

Oficialul ungar a mai menționat că în cimitir se odihnesc aproximativ 800-900 de soldați maghiari: „În accepțiunea noastră, amplasarea simbolică a celor 600 de cruci din lemn nu reprezintă, în niciun caz, o profanare. În schimb, Primăria Dărmănești a amplasat 50 de cruci dedicate celor cinci soldați români care se odihnesc aici, dintre care o parte au fost puse peste morminte maghiare"

. Kovács a mai relatat că la întrebările sale repetate i s-a răspuns că partea română nu are, deocamdată, o propunere de soluționare a situației create.

În cadrul vizitei, reprezentantul instituției germane nu a luat poziție în dispută, în schimb, reprezentantul instituției ruse a susținut propunerea maghiară și a spus că este important pentru el ca în cimitir să se creeze un sit memorial și pentru cei 22 de soldați ruși care se odihnesc aici.

Dialogul privind situația cimitirului va continua la Budapesta, precizează sursa citată.

Presa de limbă română din Harghita (sursa - ziarharghita.ro) consideră că gestul prefectului de Bacău „a dat apă la moară maghiarilor" și că prin acțiunea introdusă în instanță, CJ Harghita se aliniază poziției Primăriei Sânmărtin și Serviciului de Asistență Juridică Miko Imre.

„De 1 Decembrie vom cere Prefectului de Bacău să retragă acțiunea din justiție împotriva Primăriei Dărmănești, prin care se cere demolarea Crucilor și Monumentului Eroilor Români de la Valea Uzului. (…).

Până la 1 Decembrie se va instala, probabil, un nou prefect, vom vedea dacă acesta continuă treaba prefectului PSD, vom vedea implicit și dacă noul guvern PNL se află pe aceeași poziție ca fostul guvern PSD în ce privește Cimitirul Internațional al Eroilor Valea Uzului. Noi rămânem fermi, pe aceeași poziție: Crucile și Monumentul Eroilor Armatei Române nu trebuie să fie dărâmate sau mutate în alt loc, căci pe Valea Uzului au murit și militari ai Armatei Române (…). Dacă nu suntem capabili să apărăm aceste Cruci, credeți-mă, atunci nu mai suntem în stare să apărăm nimic, ca stat, ca țară, ca orice vreți voi.

Desființarea părții românești din acest Cimitir ar însemna că Ungaria și-a impus pe deplin co-suveranitatea în întreaga Românie, atenție, nu doar în Ardeal, ci în întreaga Românie (…). Ungaria de fapt, culmea, printr-un partid de nici 5%, vrea să-și impună pas cu pas co-suveranitatea asupra unui teritoriu din statul național unitar român ce merge dincolo de Transilvania. Ghimeș, Agăș, Palanca… alte câteva puncte din județul Bacău, obiective economice, simbolice, iar despre gazul din Marea Neagră, care va fi transportat și depozitat de către Ungaria, nu vă mai povestesc din nou; dar despre faptul că elevii care sunt înscriși la școlile cu predare în limba maghiară din Brașov primesc burse prin diferite asociații, fundații, de la statul ungar, am spus? Uite că spun acum. Același lucru se întâmplă în Covasna, Harghita, Mureș, Bacău, probabil în întreaga țară, acolo unde există învățământ în limba maghiară. Deci, câți bani alocă Ungaria pentru co-suveranitate în România? Ar fi interesant de făcut o cercetare în acest sens…

Apogeul va fi la anul, la 100 de ani de la Trianon, un an cu alegeri în România, în care UDMR își va juca din nou cartea nenorocitelor de negocieri, un an în care Ungaria alocă câteva sute de milioane de euro pentru propagandă, un an în care partidele «noastre» sunt preocupate din nou de lupta pentru putere. Dar care putere? A cui putere mai bine zis?

Noi vom fi de Strajă, vom apăra niște Cruci, ale unor Țărani în Opinci Militare", a declarat, potrivit sursei citate, dr. Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației „Calea Neamului".

Lasă un comentariu