Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Remus Pricopie, afirmă, referindu-se la rezultatele obținute de elevii români la ultima evaluare PISA, că cel mai grav nu este rezultatul, ci “lipsa unor măsuri clare și coerente pentru corectarea situației”.
“Pentru România, rezultatele PISA 2018 nu sunt bune, indiferent cum am privi lucrurile. În același timp, însă, sunt de acord cu ministrul Anisie că trebuie să abordăm această problemă într-o manieră obiectivă, cu calm, și nu să dramatizăm. Cel mai grav nu este rezultatul obținut la PISA în toți acești ani, ci lipsa unor măsuri clare și coerente, pentru corectarea situației, la care nu ai cum să ajungi atunci când ai un nou ministru al Educației, la fiecare șase luni”, a spus Pricopie pe pagina sa de Facebook.
În opinia sa, “ar trebui să ne îngrijoreze și analfabetismul funcțional - pe probleme de educație - al unor politicieni”.
“Îi vedem adesea vorbind despre subiecte pe care nu le înțeleg - politici educaționale pe termen mediu și lung, construite pe date și analize comparative, susținute prin alocarea corespunzătoare de resurse - și față de care nu s-au arătat interesați cât timp au ocupat funcții în guvern. Dar, în final, ce contează că nu au dovedit că se pricep?! Nevoia de a-și face campanie - vin alegerile în 2020 - este mult mai importantă decât nevoia de a face ceva pentru școala românească”, a susținut rectorul SNSPA.
Potrivit acestuia, educația nu se poate îmbunătăți prin “măsuri-miracol”, fiind nevoie de profesionalism, consecvență și de respectarea unor “principii elementare”, cel mai important dintre acestea fiind “scoaterea școlii din mijlocul disputelor politice”.
Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere față de anterioarele evaluări de acest tip.
Potrivit Simonei Vela, cercetător în cadrul Institutului de Științe ale Educației, comparativ cu ciclul anterior de testare, media internațională a înregistrat o ușoară scădere (citire/lectură - 487, față de 493, matematica - 489, față de 490, științe - 489, față de 493 în 2015).
Aceasta tendință este înregistrată și de țara noastră: citire/lectură - 428 (n.r. punctaj) față de 434 în 2015, matematică - 430 față de 444, în 2015, și științe - 426 (față de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 și 2009, dar ușor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.
