PORUMBEII, ANGHILELE ȘI... ȚESTOASELE

Distribuie pe:

* “Dumnezeu este plin de taine. Este necuprins și necercetat și, așa cum spun proorocii din vechime, «și-a pus întunericul acoperemânt». Dacă cercetăm unele dintre creațiile Sale care au simțuri tainice, în mod indirect simțim cât de tainic este Dumnezeu. Desigur, toate cele create ascund taine care ne fac să medităm mai adânc la înțelepciunea creației și a Creatorului. Țestoasa de mare, acest animal impresionant, ajunge la o greutate de până la 500 de kg și este utilă datorită cărnii, ouălor și carapacei sale. Când sosește momentul împerecherii, pleacă din adâncul oceanelor în marea călătorie de mii de km, îndreptându-se pe anumite plaje, pentru a-și depune ouăle. În Insula Europa din Madagascar, apar în felul acesta aproape un milion de broscuțe țestoase. Toate se îndreaptă imediat spre ocean, iar apoi fac lungul drum de mii de km spre locul de unde au venit mamele lor. Cum? Prin ce minune? Cine ne poate explica? Dar... Dumnezeu este plin de taine”.

***

* “Anghilele sunt o altă minune divină: Din gurile de vărsare a unui râu din Europa se revarsă în mare mii de anghile. Oare încotro se îndreaptă? Pe drum se întâlnesc cu numeroase bancuri de pești, dar ele își urmează propriul drum spre Marea Sargasselor, aflată între Antile și Bermude. Acolo, la mare adâncime, fiecare femelă va depune până la opt milioane de ouă, fiecare dintre icre fiind înconjurată de o picătură de ulei care îi permite să plutească și să rămână impermiabilă. Puietul va găsi curentul cald al Golfului Mexic și, urmându-l, va ajunge, după un drum de 5.500 km, în Europa, unde se va împărți în două grupe: una se va stabili lângă ocean, cealaltă va urca pe râuri, departe. Anghilele din primul grup vor deveni masculi, iar cele din al doilea, femele. După 11-15 ani, vor începe marele exod, îndreptându-se spre locul de baștină, adică spre Marea Sargasselor, pentru a depune icrele sau pentru a muri. Cum? Dumnezeu este o mare taină. Viața acestui pește este plină de taine, făcând mintea omenească să se smerească și să-și recunoască limitele”.

***

* “Porumbeii sunt niște păsări cu totul misterioase, să nu zicem tainice. Au un simț necunoscut care îi ajută să se poată orienta în cele mai grele condiții. Oricum s-ar îndepărta de cuib, reușesc mereu să găsească drumul de întoarcere. Au capacitatea de orientare care nu se mai întâlnește la alte viețuitoare. Nu degeaba erau folosiți pentru transmiterea mesajelor în războaie sau diferite misiuni secrete. Au capacitatea de a prevesti cutremurele, cu săptămâni înainte, pot simți sunete de joasă frecvență, pot percepe schimbări ale presiunii atmosferice, pot vedea unde luminoase care nouă ne sunt invizibile, se pot orienta după poziția lunii. Cugetătorul creștin va aprecia porumbelul ca făcând parte din istoria lui Noe, Psalmii lui David, Cântările lui Solomon, în cuvintele lui Hristos: «Fiți blânzi ca porumbeii», și mai ales în evenimentul Botezului, Sfântul Duh se arată în chip de porumbel. Toate aceste taine fac, însă, parte din adâncul neîntrecutei înțelepciuni ale lui Dumnezeu”. (“Minunile creației” - Ed. Bunavestire, Bacău, 2001.)

Preot stareț Daniil Gouvalis (- 2009), monah arhimandrit, scriitor bisericesc, gânditor creștin ortodox.

A fost un om al lui Dumnezeu, cu multe harisme duhovnicești, fiind considerat sfânt de către mulți dintre fiii săi duhovnicești. Era un credincios deosebit dintr-o mică suburbie a Atenei, numită Malakasas. Prima sa întâlnire cu sfințenia a fost cu părintele Paisie Athonitul, duhovnicul lui, care a trecut la cele veșnice exact cu 15 ani înainte. A vizitat Muntele Athos, care l-a marcat cu totul deosebit din punct de vedere spiritual. Starețul Daniil era un om cu profundă educație teologică, cultivând fiecare virtute și a călăuzit foarte mulți ucenici cu smerenie și prețuire în lumina credinței ortodoxe și a evlaviei. A scris foarte multe cărți și a fost membru al comitetului sinodal al Bisericii Greciei. Cea mai cunoscută carte este Ierusalimul de Sus, în care își exprimă dorința fierbinte de a intra în rai și de a fi cu sfântul Trifon și Sfânta Parascheva, protectorii săi duhovnicești.

Lasă un comentariu